Cercetătorii au identificat posibilii biomarkeri ai sindromului de oboseală cronică

©

Autor:

Cercetătorii au identificat posibilii biomarkeri ai sindromului de oboseală cronică
Un studiu recent realizat de MedUni Vienna a aruncat o nouă lumină asupra encefalomielitei mialgice/sindromului de oboseală cronică (ME/SFC), o boală complexă și multifactorială caracterizată prin oboseală debilitantă, stare de rău post-efort (PEM) și o serie de alte simptome, inclusiv neurologice și disfuncții cognitive. Această boală, care afectează aproximativ 0,89% din populația generală, cu o prevalență mai mare la femei, a fost legată de diferiți factori declanșatori, inclusiv infecții virale, cu un subgrup semnificativ de pacienți care dezvoltă ME/SFC în urma unor astfel de infecții.
Pandemia COVID-19 a evidențiat și mai mult urgența înțelegerii mecanismelor de oboseală post-virală, deoarece infecția cu SARS-CoV-2 a dus la COVID-19 de lungă durată (LC) sau sechele post-acute ale COVID-19 (PASC) într-un număr semnificativ de cazuri, potențial dublând numărul de pacienți cu ME/SFC în următorii ani. Această situație subliniază necesitatea critică a eforturilor de cercetare sporite în ME/CFS, în special în lumina asemănărilor observate între ME/SFC și LC, inclusiv funcțiile imune modificate și barierele mucoase dereglate.

Studiul și-a propus să exploreze aspectele imunologice și legate de bariera mucoasei ale ME/CFS într-o cohortă austriacă, concentrându-se pe rolul disfuncției imune, al imunodeficiențelor și al perturbărilor barierei mucoase în boală. Pacienții au fost stratificați în funcție de starea lor imunologică, dezvăluind mecanisme fiziopatologice distincte în cadrul populației de pacienți cu ME/SFC. În special, studiul a găsit niveluri reduse de proteină a complementului C4a la pacienții cu ME/CFS cu imunodeficiențe și niveluri crescute de proteină care leagă lipopolizaharidele (LBP) la pacienții fără imunodeficiențe, indicând o potențială scurgere a barierei mucoasei.

Aceste constatări evidențiază importanța stratificării imunologice în înțelegerea ME/CFS și sugerează că intervențiile direcționate care abordează disfuncția imună și integritatea barierei mucoase ar putea îmbunătăți rezultatele pacientului. Stabilirea unor metode standardizate de detectare și transpunerea rezultatelor cercetării în practica clinică sunt esențiale pentru dezvoltarea strategiilor eficiente de diagnostic și tratament pentru ME/SFC.

Pe măsură ce populația globală de pacienți cu ME/SFC este de așteptat să crească, în special în contextul condițiilor post-virale declanșate de agenți patogeni precum SARS-CoV-2, există o nevoie stringentă de investigații aprofundate asupra rolului dereglării imune și perturbarea barierei mucoase în ME/SFC. Abordarea acestor provocări nu numai că va îmbunătăți îngrijirea pacienților, ci va și atenua sarcinile semnificative de sănătate și socioeconomice asociate cu această boală debilitantă.

sursa: News Medical
foto: 2019 fizkes/Shutterstock

Data actualizare: 21-02-2024 | creare: 21-02-2024 | Vizite: 505
Bibliografie
MedUni Vienna scientists identify possible biomarkers for chronic fatigue syndrome, link: https://www.news-medical.net/news/20240215/MedUni-Vienna-scientists-identify-possible-biomarkers-for-chronic-fatigue-syndrome.aspx

Rohrhofer, J., et al. (2024) Immunological Patient Stratification in Myalgic Encephalomyelitis/Chronic Fatigue Syndrome. Journal of Clinical Medicine. doi.org/10.3390/jcm13010275.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Terapia cognitiv-comportamentală are rezultate bune la pacienții cu oboseală cronică
  • Noi perspective asupra sindromului de oboseală cronică și asemănarea acestuia cu COVID-19 lung
  • Noi cercetări arată că supraviețuitorii COVID-19 prezintă un risc crescut de sindrom de oboseală cronică
  •