Creierul, încrederea și minciuna: Cum influențează prietenia percepția adevărului
Autor: Airinei Camelia

Un studiu realizat la North China University of Science and Technology È™i publicat în JNeurosci a investigat, prin neuroimagistică avansată, cum relaÈ›iile interpersonale influenÈ›ează modul în care detectăm sau credem o minciună, în special în contexte de câÈ™tig sau pierdere.
Judecarea onestității presupune integrarea unor indicii sociale complexe, evaluarea intenÈ›iilor interlocutorului È™i estimarea consecinÈ›elor. RelaÈ›ia socială cu sursa informaÈ›iei joacă un rol esenÈ›ial, însă puÈ›ine studii au investigat direct modul în care apropierea dintre persoane modelează procesele neuronale implicate în detectarea minciunii. Întrebarea-cheie este dacă încrederea funcÈ›ionează diferit când informaÈ›ia vine de la un prieten față de un străin.
Despre studiu
Studiul a inclus 66 de adulÈ›i sănătoÈ™i, organizaÈ›i în perechi care interacÈ›ionau prin ecrane, în condiÈ›ii controlate. Fiecare mesaj schimbat avea consecinÈ›e financiare simulate – un câÈ™tig sau o pierdere pentru ambii participanÈ›i. Cercetătorii au folosit hiperscanarea prin spectroscopie funcÈ›ională în infraroÈ™u apropiat (hyperscanning fNIRS) pentru a măsura sincronizarea activității cerebrale între parteneri, observând ce regiuni neuronale se activează în timpul acestor interacÈ›iuni.
Rezultate
Mai vulnerabili la minciuni în contexte de câÈ™tig
- ParticipanÈ›ii erau mai predispuÈ™i să creadă informaÈ›ii false în situaÈ›ii de câÈ™tig potenÈ›ial, reflectând o activare crescută în regiuni asociate recompensei È™i evaluării riscurilor.
- Structuri precum cortexul orbitofrontal (implicat în procesarea recompensei) È™i cortexul prefrontal dorsolateral (implicat în evaluarea riscurilor) au fost activate semnificativ în aceste contexte.
Prietenia schimbă dinamica cerebrală a încrederii
- În perechile de prieteni, activitatea cerebrală s-a sincronizat semnificativ mai mult decât în perechile de străini.
- Sincronizarea neurală interindividuală (INS – interpersonal neural synchrony) a fost diferită în funcÈ›ie de context:
- În scenariile de câÈ™tig, INS a crescut în cortexul orbitofrontal.
- În scenariile de pierdere, sincronizarea a crescut în cortexul prefrontal dorsolateral.
INS, predictor al minciunii de succes
- Folosind modele de regresie È™i învățare automată, cercetătorii au prezis cu o acurateÈ›e de 86,66% dacă un participant va fi păcălit, doar analizând sincronizarea activității cerebrale între cei doi indivizi.
- INS s-a dovedit a fi un predictor superior față de măsurători unice ale creierului individual.
Concluzii
Studiul evidențiază două concluzii majore:
- Minciunile care promit câÈ™tig sunt mai uÈ™or crezute, în special când vin de la persoane apropiate.
- RelaÈ›ia interpersonală schimbă felul în care procesăm informaÈ›ia, reducând vigilenÈ›a È™i favorizând un stil de procesare orientat spre relaÈ›ie, mai puÈ›in critic.
Descoperirea sincronizării neuronale ca marker pentru înÈ™elare oferă o nouă perspectivă neuroÈ™tiinÈ›ifică asupra încrederii È™i riscului social. Aceste date pot avea implicaÈ›ii pentru domenii precum managementul riscului, inteligenÈ›a artificială socială È™i psihologia relaÈ›iilor interpersonale.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Stări alterate de conștiință comune în meditație, însă insuficient susținute clinic
- Una din patru persoane cu antecedente de tulburare bipolară atinge o sănătate mintală completă (studiu)
- Pacienții recuperați după o afecțiune mintală pot avea o viață prosperă
- 8 ore de lucru pe zi asociate cu o reducere a performanței cognitive după 40 ani
intră pe forum