Încrederea medicilor de familie în pacienți: dinamica unei relații terapeutice esențiale

Un studiu realizat în Australia și publicat în Annals of Family Medicine în noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de câteva luni, relația dintre nivelul de încredere al medicilor de familie în pacienții lor și modul în care această încredere influențează procesul de îngrijire medicală.
Încrederea reciprocă este o componentă fundamentală a relației medic-pacient. În general, literatura a acordat o atenție considerabilă încrederii pacienților în medici, având în vedere percepția unui dezechilibru de putere în favoarea medicului. Numeroase studii au arătat că nivelul de încredere al pacientului influențează aderența la tratament, satisfacția față de îngrijire și rezultatele clinice.

Mult mai puțin studiată este însă încrederea medicului în pacient. Aceasta poate include atât încrederea în acuratețea informațiilor oferite de pacient, cât și în capacitatea sa de a se implica activ în gestionarea propriei sănătăți. Cercetări anterioare s-au concentrat cu precădere pe contexte clinice dificile, cum ar fi managementul durerii cronice sau tulburările legate de consumul de substanțe, unde încrederea poate fi mai ușor erodată.

Necesitatea extinderii acestor analize în îngrijirea primară a determinat realizarea prezentului studiu, care explorează modul în care medicii de familie definesc încrederea în pacienți, ce factori modelează această încredere și cum influențează aceasta procesul de îngrijire.

Despre studiu

Cercetarea a fost un studiu calitativ bazat pe interviuri semistructurate cu medici de familie din Australia. Participanții au fost recrutați prin metode variate, inclusiv rețele profesionale, anunțuri online și invitații directe. Toți participanții erau medici în activitate, indiferent de nivelul de experiență.

Designul studiului

Interviurile au fost realizate în 2021 prin telefon sau prin platforme digitale.
Ghidul de interviu a fost conceput colaborativ, integrând obiectivele studiului și experiența clinică a echipei.
Toate interviurile au fost înregistrate, transcrise și anonimizate.
Analiza a fost realizată tematic, cu o codificare realizată independent de doi cercetători.
Saturația datelor a fost atinsă după 6 interviuri, procesul continuând însă până la includerea tuturor participanților eligibili.

Participanți

Din 26 de interviuri realizate, 25 de medici de familie au fost incluși în analiza finală. Vârstele au variat între 28 și 65 de ani, iar experiența profesională între mai puțin de 5 ani și peste 25 de ani. Majoritatea lucrau în zone urbane ale statului New South Wales. Durata interviurilor a variat între 10 și 56 de minute, cu o medie de 34 de minute.

Proceduri de analiză

Transcrierile au fost codificate iterativ, cu revizuiri continue ale structurii codurilor și discuții de consens în cadrul echipei. Datele au fost analizate conform standardelor internaționale pentru raportarea studiilor calitative, iar software-ul utilizat pentru managementul datelor a fost NVivo 12.

Rezultate

Analiza tematică a identificat trei teme majore care descriu modul în care medicii de familie percep și dezvoltă încrederea în pacienți.

1. Încrederea este considerată un punct de plecare

Mulți medici au afirmat că încrederea în pacienți este implicită și rar pusă sub semnul întrebării. Unii participanți au recunoscut că nu au reflectat niciodată anterior asupra propriei încrederi în pacienți, considerând-o o componentă naturală a profesiei.

O parte dintre medici au indicat că nu lipsa de încredere în pacient este problematică, ci mai degrabă lipsa de încredere în sistemul de sănătate, în special atunci când pacienții trebuie să navigheze trasee complexe de îngrijire cu comunicare insuficientă între specialiști.

2. Încrederea se construiește în timp și este rezultatul unei relații mutuale

Medici au descris procesul de dezvoltare a încrederii ca fiind reciproc, „construit de ambele părți” și dependent de interacțiuni repetate. Elementele centrale ale acestui proces au inclus:

comunicarea sinceră și deschisă;
alinierea obiectivelor terapeutice;
participarea activă a pacientului la consultații;
respectarea planurilor de tratament.

În absența acestor elemente, medicii considerau necesară o implicare suplimentară pentru a asigura continuitatea îngrijirii, chiar dacă acest lucru însemna o încărcare profesională crescută.

3. Încrederea scade atunci când pacienții sunt percepuți ca având interese secundare

Situațiile care generau dificultăți de încredere includeau cereri percepute ca nejustificate pentru medicamente cu regim strict (precum opioidele), prezentarea unor documente considerate falsificate sau solicitări legate de beneficii financiare.

Cu toate acestea, unii medici au subliniat importanța înțelegerii contextelor sociale sau psihologice care pot influența comportamentul pacientului. Chiar și în situații de îndoială, mulți au încercat să mențină relația terapeutică, protejând totodată siguranța pacientului și responsabilitățile legale ale medicului.

Interpretare

Studiul evidențiază faptul că medicii de familie pornesc de la premisa încrederii, considerând-o esențială pentru stabilirea unei relații terapeutice funcționale. Participarea activă a pacientului consolidează această încredere, contribuind la o relație mutuală care se dezvoltă odată cu timpul și contactul repetat.

În situațiile în care pacienții par să manipuleze relația, medicii resimt o provocare morală și profesională, dar mulți continuă să caute modalități de a menține o relație terapeutică de bază. Acest comportament este asociat cu perspectiva conform căreia medicii au o datorie morală de a acorda pacienților prezumția de bună-credință.

Într-un sistem medical complex, încrederea nu se limitează la interacțiunea medic–pacient, ci se extinde la infrastructura de îngrijire, iar medicii simt adesea nevoia să compenseze lipsurile sistemului pentru a proteja pacienții vulnerabili.

Concluzii

Încrederea medicilor de familie în pacienți reprezintă fundamentul unei relații terapeutice eficiente. Deși medicii pornesc de regulă de la prezumția de încredere, aceasta se consolidează prin implicarea pacientului și prin comunicare deschisă. Provocările apar atunci când comportamentele pacienților indică potențiale interese secundare sau când sistemul de sănătate introduce bariere în accesul la o îngrijire coordonată.

Sprijinirea medicilor în consolidarea și menținerea acestor relații este esențială pentru îngrijirea primară holistică, în special într-un mediu clinic supus presiunilor de timp și resurse.

Data actualizare: 25-11-2025 | creare: 25-11-2025 | Vizite: 78

Bibliografie

Uebel, K., et al. (2025) General Practitioners’ Trust in Their Patients: A Qualitative Study. Annals of Family Medicine. DOI: 10.1370/afm.250038. https://www.annfammed.org/content/23/6/500

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Descoperirea unei noi metode de evaluare a ritmului circadian cu ajutorul învățării automate

O nouă metodă de evaluare a ritmului circadian ar putea fi posibilă datorită unor noi studii efectuate de un gr...

Eficiența tratamentului pentru apnee este influențată de greutatea pacientului

Un studiu de la Washington University School of Medicine din St. Louis arată că probabilitatea de succes a stimul...

Pentru adulții sănătoși, administrarea zilnică de multivitamine nu scade riscul de deces

Un studiu recent a investigat relația dintre utilizarea multivitaminelor și riscul de mortalitate, folosind date ...

Venitul familiei ca predictor important al sănătății și rezultatelor educaționale în adolescență
Particulele de carbon negru generate în urma arderii gazelor naturale, responsabile pentru zeci de decese premature anual
Fenomenul consumului de canabis în scop recreațional la tineri
COVID-19 va deveni în cele din urmă doar o boală sezonieră?

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

De ce avem încredere în prieteni?

Încrederea pe care o investim în ceilalți reprezintă un aspect esențial al relațiilor inter-umane �...

Cum este creierul influențat de oamenii încrezători? (Studiu)

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că modul în care suntem influențați de către persoanele încrezăt...

Cum poate fi antrenat creierul pentru dezvoltarea încrederii în sine?

Cercetările recente sugerează că există posibilitatea de a antrena creierul în acest scop, pentru îmbunătă...

Încrederea în personalul medical îmbunătățește starea de spirit și calitatea vieții

Relația dintre copil și părinte, inclusiv încrederea interpersonală, influențează comportamentul copilului în adolescență

Cercetătorii constată că trădarea nu face neapărat pe cineva mai puțin demn de încredere dacă există și beneficii

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum