Cercetătorii explorează legătura dintre utilizarea antidepresivelor și declinul cognitiv la pacienții cu demență

La pacienții cu demență, antidepresivele sunt utilizate pe scară largă pentru managementul simptomelor neuropsihiatrice, precum anxietatea, depresia, agresivitatea și tulburările de somn. Cu toate acestea, eficiența și siguranța acestor medicamente asupra progresiei demenței rămân controversate. Unele studii au sugerat că anumite antidepresive (de pildă, unele inhibitoare selective ale recaptării de serotonină – SSRI) ar putea încetini ușor agravarea cognitivă, în timp ce altele pun în evidență o potențială asociere cu o declinare mai rapidă a funcțiilor cognitive.
Pentru pacienții cu demență, depresia și alte simptome psihiatrice pot fi dificil de controlat. Antidepresivele sunt considerate o opțiune terapeutică utilă, dar:

• Unele antidepresive triciclice (TCA) au efect anticolinergic, potențial nociv pentru cogniție.
• SSRI-urile (precum citalopram, sertraline, escitalopram) și SNRI-urile sunt recomandate mai frecvent în depresia la vârstnici datorită profilului relativ mai sigur.
• Totuși, există dovezi incerte privind efectul real al acestor medicamente asupra progresiei demenței, iar studiile anterioare au rezultate contradictorii.

• Unii pacienți pot dezvolta deficite suplimentare (fracturi, mortalitate crescută) ca potențială consecință a medicației psihiatrice.
• Persistă incertitudini privind modul în care doza, tipul concret de antidepresiv și subtipul de demență modifică acest risc de declin cognitiv.

Despre studiul actual

Scopul: Să evalueze efectul pe termen lung al antidepresivelor asupra declinului cognitiv, fracturilor și mortalității la pacienții cu demență, utilizând date din registre suedeze la nivel național.

Design și populație:

• S-au analizat pacienți cu demență înregistrați în Swedish Registry for Cognitive/Dementia Disorders (SveDem), între 2007 și 2018, la momentul diagnosticului („incident dementia”).
• S-au exclus pacienții cu date lipsă privind scorul Mini-Mental State Examination (MMSE) la bază, cei care avuseseră prescripții antidepresive cu mult înaintea diagnosticului de demență sau care aveau scheme complexe de asociere a mai multor antidepresive simultan.
• S-a analizat expunerea la antidepresive în funcție de prescripții înregistrate la fiecare 6 luni (ex. SSRI, SNRI, TCA, alte antidepresive), doza exprimată în defined daily doses (DDD).

 
Metode:

• Parametrul principal: declinul cognitiv, cuantificat prin modificările scorului MMSE de-a lungul urmăririi.
• Parametrii secundari: apariția demenței severe (scor MMSE <10), fracturi și mortalitate prin toate cauzele.
• S-a folosit un model statistic „linear mixed model” pentru evoluția MMSE, respectiv modele de tip „Cox” pentru fracturi și mortalitate. Au fost incluse variabile de ajustare precum vârsta, sexul, severitatea demenței, comorbidități (scor Charlson), depresie și alte medicamente (inclusiv medicația anti-demență, ex. inhibitori de colinesterază).

Rezultate

Cohortă și tratamente:

• Au fost incluși 18.740 pacienți cu demență, media de vârstă 78,2 ani, scor MMSE inițial 22,1.
• Prescripțiile de antidepresive au ajuns la 11.912, implicând 4.271 (22,8%) dintre pacienți. Majoritatea au primit SSRI (~65% din total), urmate de “alte antidepresive” (~31%), triciclice (2,2%) și SNRI (2%).

• Utilizarea oricărui antidepresiv s-a asociat cu un declin mai rapid al scorului MMSE, comparativ cu non-utilizatorii (diferență de ~0,30 puncte/an).
• Efectul a fost mai pronunțat la pacienții cu demență severă inițială (scor MMSE foarte mic) și la cei care nu utilizau memantină.
• SSRI-urile (ex. citalopram, escitalopram, sertraline) și mirtazapina (din “alte antidepresive”) au prezentat asocieri constante cu declin cognitiv accelerat.
• Dintre SSRI-uri, escitalopram s-a asociat cu un declin cognitiv mai accentuat față de sertraline, iar citalopram a avut un declin mai scăzut.
• Dozele mai mari de SSRI (>1 DDD) au fost asociate cu agravări mai rapide ale scorului MMSE, precum și cu risc crescut de demență severă, fracturi și mortalitate.

• În rândul utilizatorilor de antidepresive, riscul de fracturi și mortalitate a fost ușor crescut față de neutilizatori.
• SSRI-urile în doze >1 DDD au avut cea mai mare asociere cu aceste riscuri secundare.

Analize de subgrup și sensibilitate:

• Pacienții fără diagnostic de depresie au avut rezultate similare, sugerând că declinul cognitiv nu este dictat exclusiv de depresie.
• Diferite tipuri de demență (ex. Alzheimer, vasculară, cu corpi Lewy) au prezentat în general trenduri comparabile, deși la demența frontotemporală s-au văzut unele rezultate mixte (o posibilă ameliorare lentă la vârste sub 78 ani).

Concluzii

Acest amplu studiu observațional la nivel național arată că, la pacienții cu demență, utilizarea antidepresivelor (în special SSRI și mirtazapină) se corelează cu un declin cognitiv mai rapid, crescând și riscul de demență severă, fracturi și mortalitate (în funcție de doză). În mod particular:

• Escitalopram a fost asociat cu un declin mai accentuat, iar citalopram cu un declin mai mic decât alte SSRI-uri.
• Efectul a fost mai pronunțat la pacienții cu afectare cognitivă severă, sugerând necesitatea unei prudențe sporite la recomandarea dozelor mari.

Autorii subliniază că nu pot diferenția complet dacă declinul cognitiv observat se datorează strict medicației sau asocierii cu simptomele psihiatrice de bază (depresie, anxietate). Rezultatele sugerează că, în practica clinică, e esențială reevaluarea regulată a indicației și dozei de antidepresiv la pacienții cu demență, luând în considerare balanța beneficiu-risc și eventualele alternative terapeutice.