Cercetătorii transformă plantele în „fabrici de antimicotice”

Cercetătorii transformă plantele în „fabrici de antimicotice”
Considerate fatale în majoritatea statelor cu un sector medical deficitar, infecțiile provocate de micoze sau fungi (ciuperci microscopice) reprezintă o reală amenințare atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi plante. Infecțiile fungice provoacă anual mai bine de un milion de decese, clasele de agenți antifungici existenți la momentul actual nefiind pe deplin eficiente şi nici disponibile tuturor. De asemenea, există o serie întreagă de compuşi care nu pot fi utilizați din cauza faptului că nu au fost încă reglementați.

Luând în calcul toate aceste lucruri, una dintre cele mai importante misiuni ale cercetătorilor devine aceea de a depista noi clase de antimicotice, cu mecanisme de acțiune îmbunătățite. Tocmai acesta a fost şi scopul cercetării realizate de către Consiliul de Cercetare Spaniol (CSIC) din cadrul Centrului de Cercetare în Genomică Agricolă (CRAG) și Institutul pentru Biologie Moleculară și Celulară a Plantelor (IBMCP), în colaborare cu IATA.

Cercetătorii spanioli au reuşit să dezvolte un instrument biotehnologic care are scopul producerii de proteine antifungice în frunzele uneia dintre cele mai utilizate plante în astfel de studii (Nicotiana benthamiana). Cu ajutorul bioingineriei genetice, cercetărorii din Valencia au modificat virusul TMV (al mozaicului de tutun) astfel încât să producă proteine benefice în locul celor patogene. Utilizând acest mecanism, echipa din Barcelona a creat proteine antifungice în frunzele plantei de tutun. Acest sistem va permite crearea unei clase noi de antimicotice, mult îmbunătățită şi cu o acțiune mai complexă.

Descoperirea este extrem de importantă în mod special pentru domeniul agricol, deoarece fungii reprezintă o problemă majoră şi pentru culturile de cereale, iar aplicatibilitatea acestor noi proteine antifungice este mai extinsă (ar putea proteja nu doar sănătatea umană, ci şi culturile agricole ce pot fi afectate de fungi). În plus, ar putea proteja culturile nu doar în perioada de formare, ci şi după recoltare.

Unul dintre obiectivele viitoare ale cercetătorilor este acela de a dezvolta un compus antifungic bazat pe proteinele secretate de ciupercile filamentoase. Există însă câteva impedimente, principalul fiind reprezentat de complexitatea procesului de sintetizare a acestor compuşi, care necesită sisteme de producție extrem de eficiente, durabile şi sigure.

Sursa: Science Daily
Foto: Centre for Research in Agricultural Genomics (CRAG)

Data actualizare: 13-12-2018 | creare: 13-12-2018 | Vizite: 362
Bibliografie
Plants as antifungal factories, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2018/12/181210101926.htm
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cât de des trebuie schimbată lenjeria de pat, conform unui microbiolog
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.