Colostrul - primul lapte matern

Colostrul reprezintă primul lapte matern a cărui producţie debutează în ultimul trimestru de sarcină. După naştere, este secretat timp de câteva zile (în medie două-patru zile), fiind urmat de laptele de tranziţie. (1)

Colostrul este o secreţie lichidă, de culoare gălbuie spre portocaliu. Deşi este secretat în cantităţi reduse, oferă nou-născutului întreg necesarul de lichide şi de nutrienţi, alături de substanţe menite să îl apere de infecţii. (2)

Când se formează colostrul?

Secreţia colostrului are loc în prima etapă a lactogenezei (procesul de secreţie al laptelui matern). Aceasta se întinde aproximativ de la sfârşitul celui de-al doilea trimestru de sarcină/începutul celui de-al treilea trimestru de sarcină până în primele două-patru zile după naştere. Producţia efectivă a colostrului are loc mai ales în ultimele zile de sarcină şi durează până în cea de a patra zi de la naştere. (3)

Modificările fiziologice specifice primei etape a lactogenezei sunt reglate de către prolactină (hormon secretat de porţiunea anterioară a hipofizei). Concentraţia sa în sânge creşte începând cu a cincea săptămână de sarcină şi atinge nivelul maxim în momentul naşterii (valori de 10 până la 20 de ori mai mari decât normalul). Prolactina stimulează celulele epiteliale alveolare din structura glandei mamare să sintetizeze laptele matern. (1, 2, 3, 4)

Pe perioada sarcinii, secreţia laptelui este inhibată de nivelele crescute ale hormonilor estrogen şi progesteron. (3, 5) Astfel, până la naşterea copilului nu sunt secretaţi decât câţiva mililitri pe zi. Producţia principală de estrogren şi progesteron este furnizată de placentă. După naştere, odată cu eliminarea placentei, nivelele sanguine ale hormonilor încep să scadă şi secreţia lactată începe să fie stimulată progresiv de către prolactină. (2)

Cum se formează colostrul?

Unitatea secretorie fundamentală a glandei mamare este reprezentată de alveola mamară care este înconjurată de celule mioepiteliale contractile (celule care au abilitatea de a se contracta) şi de ţesut adipos. Alveolele sunt organizate în lobuli care se termină cu un canal ductal. 15-20 de canele ductale se varsă într-un duct. Fiecare duct se continuă cu o ampulă (un rezervor de dimensiuni reduse) care se prelungeşte cu un duct lactifor prin care secreţia lactată ajunge la exterior. (6)

Pereţii alveolei mamare sunt tapetaţi cu celule epiteliale, acestea fiind responsabile de formarea constituenţilor laptelui matern. Există cinci căi de producere a acestora:

Calea secretorie

• proteinele lactate lactalbumina şi cazeina sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic (organit celular care sintetizează proteine), apoi sunt transportate la nivelul aparatului Golgi (organit celular care procesează proteinele);
  
• celulele alveolare adaugă calciu şi fosfat în lumenul aparatului Golgi;
  
• la acelaşi nivel (lumenul aparatului Golgi), o enzimă numită lactozo-sintetaza produce lactoza, principalul carbohidrat al laptelui matern;
  
• ulterior toţi aceşti produşi sunt înglobaţi în vezicule care sunt transportate spre membrana apicală a celulei;
  
• aceste vezicule prin exocitoză (eliminarea produşilor sintetizaţi de celulă în exteriorul acesteia) îşi vor deversa conţinutul la nivelul lumenului alveolei mamare. (6)

Calea transcelulară (endocitoză-exocitoză) pentru imunoglobuline

• membrana bazolaterală a celulei epiteliale alveolare internalizează prin endocitoză (proces prin care celulele preiau din mediul exterior diverşi produşi) imunoglobulinele materne;
  
• imunoglobulinele materne sunt apoi transportate la nivelul membranei apicale celuare, de unde prin exocitoză vor ajunge la nivelul lumenului alveolei mamare.
  

Calea lipidelor

• celulele epiteliale alveolare dispun de capacitatea de a sintetiza lanţuri scurte de acizi graşi;
  
• acizii graşi cu lanţuri lungi (mai mult de 16 atomi de carbon) provin exclusiv din alimentaţia maternă;
  
• acizii graşi sintetizaţi se grupează în picături lipidice care sunt transportate la nivelul membranei apicale, de unde vor ajunge în lumenul alveolei mamare.
  

Calea transcelulară pentru electroliţi şi apă

• electroliţii sunt transportaţi de la nivelul lichidului interstiţial în interiorul celulei alveolare printr-o varietate de procese de transport ce se desfăşoară la nivelul membranelor apicale şi bazolaterale;
  
• apa urmează un gradient osmotic produs în principal de lactoză.
  

Calea paracelulară pentru celule

• celulele, în mod special leucocitele, se pot strecura printre celulele alveolare pentru a ajunge la nivelul lumenului. (6)

Ce conţine colostrul?

Laptele matern constituie o emulsie de lipide într-o soluţie apoasă ce conţine glucide (lactoză), proteine (lactalbumină, cazeină), cationi (potasiu, calciu, sodiu) şi anioni (clor, fosfat). Colostrul este net superior laptelui matern secretat ulterior, datorită conţinutului ridicat de proteine şi de anticorpi care intervin în formarea imunităţii pasive a nou-născutului. (6, 7)

Compoziţia nutriţională a colostrului constă în:

• proteine totale 2,7g/dL  - cazeina 44%;
  
• lipide 2,9 g/dL;
  
• lactoza 5,7 g/dL;
  
• calciu 31 mg/dL;
  
• fier 10 µg/dL;
  
• fosfor 14 mg/dL;
  
• celule (macrofage, neutrofile, limfocite) 7-8 x 10^6 /dL;
  
• valoarea calorică 58 kcal. (6, 7)

Compoziţia de substanţe bioactive a colostrului constă în:

• factori imunologici - lactoferină 700 mg/mL , imunoglobulina A (IgA) 17,35 mg/mL , imunoglobulina G (IgG) 0,43 mg/mL, imunoglobulina M (IgM) 1,59 mg/mL , polipeptide, oligozaharide, citokine, lactalbumină, lizozim;
  
• factori de creştere - factor de creştere epidermală (EGF) 200 mcg /L, factor de creştere pentru transformare (TGF alfa) 2,2-7,2 mcg /L, factor de creştere pentru transformare (TGF beta) 20-40 mg /L, factor de creştere insulinic (IGF 1) 18 mg /L , factor de creştere endotelială (VEGF) 75 mcg /L , hormonul de creştere (GH) 41ng /L;
  
• vitamine A, B2, B9, B12, D. (7, 8)

Ce rol are colostrul?

Primul lapte matern se remarcă printr-un conţinut ridicat de imunoglobuline, de peptide antimicrobiene (lactoferină, lactoperoxidază), de molecule bioactive precum factori de creştere care sunt esenţiali pentru nutriţia, creşterea şi dezvoltarea nou-născutului. Se caracterizează printr-un profil nutriţional şi imunologic care diferă semnificativ faţă de laptele matern secretat ulterior. Prin cantitatea crescută de macronutrienţi (proteine, carbohidraţi, oligozaharide, lipide) de micronutrienţi (minerale), de factori de creştere, de componente antimicrobiene, de factori imunoregulatori, este capabil să asigure întreg necesarul caloric şi protecţia imunologică pentru primele zile de viaţă ale nou-născutului. (7)

Iată care este rolul principalelor componente ale colostrului:

Imunoglobuline (anticorpi)

• sunt parte integrantă a sistemului imunitar şi au rolul de a recunoaşte microorganismele sau compuşilor macromoleculari (proteine, polizahride) străini organismului;
  
• absorbţia lor este vitală pentru formarea imunităţii pasive a nou-născutului;
  
• tipuri de imunoglobuline: Ig G – este esenţială pentru iniţierea unei varietăţi de procese imunologice; Ig A – reglează imunitatea la nivelul mucoaselor (mucoasa gastrointestinală, mucoasa respiratorie, tractul urogenital); Ig M – intervine în răspunsul imun primar. (8)

Citokine

• sunt peptide care au rolul de mesageri care controlează funcţionarea sistemului imunitar;
• intervin în reglarea creşterii celulelor epiteliale, în inflamaţia intestinală şi în refacerea mucoasei epiteliale după acţiunea diverşilor agenţi traumatizanţi;
  sunt mediatori în reglarea răspunsurilor inflamatorii şi imune;
  
• exemple - interleukine, factorul de necroză tumorală, chemokine.

Lactoferina

• este o glicoproteină anti-inflamatorie care leagă ionii liberi de fier din lichidele biologice şi îi transportă în interiorul celulelor;
  
• inhibă creşterea şi dezvoltarea bacteriilor (E colli, Salmonella);
  
• are efecte antivirale împotriva poliovirusurilor, herpes virusurilor, citomegalovirusului, rotavirusului, virusului respirator sinciţial;
  
• are efecte anfungice (în special împotriva Candidei albicans).

Lizozim

• este o enzimă antibacteriană care distruge peretele celular al bacteriilor;
  este considerat a fi o barieră naturală împotriva bacteriilor Gram pozitive (bacili, streptococi);
• are acţiune sinergică cu lactoperoxidaza, Ig A şi lactoferina - formează un complex cu lactoperoxidaza, căreia îi potenţează efectul antibacterian; împreună cu Ig A combate bacteria E colli; lactoferina îi potenţează efectul antimicrobian. (8)

Lactalbumina

• este o proteină care conţine aminoacizi esenţiali pentru creşterea şi dezvoltarea nou-născutului. (8)

Lactoperoxidaza

• enzimă antibacteriană care protejează glanda mamară de infecţii;
  
• are activitate antivirală împotriva poliovirusurilor. (8)

Factorii de creştere

• stimulează creşterea, diferenţierea şi maturarea celulară;
  
• intervin în special în maturarea tractului gastrointestinal;
  
• tipuri: factorul de creştere al epidermului EGF (intervine în reglarea dezvoltării epidermului, glandei mamare şi mucoasei gstrointestinale), factorul de creştere de tip insulinic IGF-1(modulează acţiunile hormonului de creştere), factorul de creştere pentru transformare TGF-alfa (intervine în dezvoltarea ţesuturilor epiteliale), factorul de creştere pentru transformare TGF-beta (intervine în regenerarea ţesuturilor, diferenţierea celulelor, formarea cartilajelor osoase şi reglarea sistemului imunitar). (8)

Nutrienţii esenţiali

• colostrul este capabil să asigure esenţialul energetic al nou-născutului;
• conţine cantităţi mai reduse de carbohidraţi, lipide şi potasiu faţă de laptele matern secretat ulterior;
• vitaminele catalizează numeroase funcţii biologice, intervin în dezvoltarea retinei, maturarea osoasă, dezvoltarea sistemului nervos central şi periferic;
  
• mineralele şi electroliţii sunt componente indispensabile funcţionării metabolismului;
  
• carbohidraţii reprezintă un aport energetic de calitate; 
  
• aminoacizii  intervin în dezvoltarea sistemului muscular. (8)

Prin intermediul factorilor de creştere, colostrul intervine mai ales în maturarea mucoasei tubului digestiv. Pregăteşte tractul gastrointestinal să proceseze şi să absoarbă macronutrienţii din laptele de tranziţie.

De asemenea, are un efect laxativ, fiind esenţial pentru facilitarea eliminării meconiului (primul scaun al nou-născutului). (9)