Componentele poluării aerului care influențează riscul de spitalizare pentru astm: rolul metalelor și sulfaților

Un nou studiu coordonat de Harvard T.H. Chan School of Public Health, publicat în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, a identificat componentele specifice ale particulelor fine PM2,5 care contribuie cel mai mult la spitalizările pentru astm în Statele Unite. Studiul subliniază rolul central al metalelor grele (nichel, vanadiu) și al particulelor de sulfat în exacerbarea simptomelor astmatice în cazul expunerii cronice.
Poluarea aerului cu particule fine PM2,5 este asociată cu episoade acute de astm, dar PM2,5 reprezintă un amestec complex de compuși chimici. Majoritatea studiilor anterioare au evaluat poluanți individuali sau PM2,5 ca întreg, fără a disocia impactul fiecărui component. Studiul de față abordează această limitare prin evaluarea efectului combinat al compușilor care compun PM2,5, incluzând metale grele, sulfați, nitrați și compuși organici.

Despre studiu

Obiectiv

Evaluarea impactului expunerii anuale la o combinație de 15 compuși ai PM2,5, împreună cu dioxidul de azot (NO₂) și ozonul (O₃), asupra numărului de spitalizări pentru astm în rândul copiilor și adulților tineri.

Metodologie

• Date din perioada 2002–2016, provenite din baze de date de spitalizare din 11 state americane.
• Estimări anuale la nivel de cod poștal pentru fiecare compus din PM2,5, folosind algoritmi de învățare automată.
• Regresie de tip sumă cuantilă ponderată pentru a calcula contribuția fiecărui component la spitalizările pentru astm.
• Ajustări pentru factori de confuzie: temperatură, statut socio-economic, sex, vârstă.

Componența chimică analizată

Amestecul PM2,5 a inclus următoarele 15 componente:

• Metale: nichel, vanadiu, fier, zinc, cupru, plumb
• Particule anorganice: sulfat, nitrat, brom, calciu, siliciu
• Compuși de carbon: carbon organic, carbon elementar
• Alți compuși: potasiu, amoniu

Rezultate

Creșteri semnificative ale spitalizărilor pentru astm

Studiul a identificat o creștere a spitalizărilor pentru astm asociată cu fiecare decil de creștere a expunerii la amestecul de poluanți:

• +10,6 % la copii (0–18 ani) – interval de încredere 95 %: 10,0–11,2 %
• +8,0 % la adulți (19–64 ani) – interval de încredere 95 %: 7,7–8,4 %

Componentele cu impact major

Principalele contribuții la această asociere au fost:

• Nichel și vanadiu – emise în urma arderii uleiurilor grele de încălzire
• Sulfat – rezultat al arderii cărbunelui
• Nitrat, brom, amoniu – componente secundare ale poluării atmosferice

Interpretare și implicații

Rezultatele indică faptul că anumite surse industriale și de încălzire contribuie în mod disproporționat la exacerbările astmatice. Potrivit autorilor, controlul acestor surse este posibil și ar putea reduce semnificativ riscul de spitalizare:

• Instalarea de scrubbere în centralele pe cărbune
• Utilizarea combustibililor mai puțin poluanți
• Îndepărtarea metalelor din uleiurile combustibile

Autorii subliniază necesitatea unor studii viitoare care să evalueze efectele expunerii pe termen scurt la acești compuși asupra riscului de spitalizare pentru astm.

Concluzii

Studiul oferă dovezi solide că expunerea anuală la amestecuri de poluanți din PM2,5, în special la metale grele și sulfați, crește semnificativ riscul de spitalizare pentru astm. Intervențiile de mediu țintite pe aceste componente pot avea un impact major în reducerea poverii bolii astmatice, în special în zonele urbane și industriale.