Consumul combinat de alcool și cannabis este asociat cu consecințe negative la tineri

În contextul prevalenței ridicate a consumului simultan de alcool și cannabis la adulții tineri, un nou studiu longitudinal desfășurat în Ontario, Canada, a analizat dacă simptomele internalizante (depresie, anxietate, stres) influențează acest comportament prin intermediul unor motivații specifice ale consumului simultan. Studiul oferă perspective relevante pentru dezvoltarea intervențiilor adaptate acestui grup vulnerabil.
Simptomele internalizante sunt asociate cu tulburările legate de consumul de alcool și cannabis. Totodată, literatura arată că motivațiile de tip coping (gestionarea stresului) sau enhancement (intensificarea stării de bine) sunt frecvente la consumatorii care prezintă astfel de simptome. Cu toate acestea, puține studii au examinat relația specifică dintre simptomele internalizante și consumul simultan de alcool și cannabis, iar mecanismele motivaționale implicate nu au fost până acum pe deplin înțelese.

Despre studiu

Studiul condus de Departamentul de Psihologie al Universității York a inclus 151 de tineri cu vârste între 19 și 25 de ani care consumau săptămânal alcool și cannabis și raportau consum simultan în ultimele 30 de zile. Participanții au fost monitorizați timp de un an, în trei valuri de evaluare (la 0, 6 și 12 luni), fiecare urmat de o perioadă de 21 de zile de auto-monitorizare zilnică prin aplicație mobilă. Măsurile cheie au inclus:

• DASS-21 pentru simptomele internalizante
• SAM Motives Questionnaire pentru motivațiile consumului simultan
• Frecvența consumului și consecințele negative zilnice ale consumului de alcool, cannabis și simultan

Rezultate

Relația între simptome și motivații

Simptomele internalizante au fost corelate pozitiv, atât între persoane cât și intraindividual, cu toate cele patru tipuri de motivații SAM (coping, sociale, pozitive și conformitate). Aceste corelații sugerează că în perioadele cu stres crescut, tinerii sunt mai motivați să consume simultan pentru a se calma, a intensifica efectele, a se adapta social sau pentru a se conforma grupului.

Motivațiile pozitive mediază consumul intensiv

Motivațiile pozitive (ex. dorința de a obține efecte mai intense) au prezis o frecvență mai mare a zilelor cu consum simultan și băut excesiv, iar această asociere a mediat relația dintre simptomele internalizante și consumul simultan. Acest rezultat sugerează un mecanism de auto-medicație prin potențarea efectelor substanțelor.

Motivațiile de coping și consumul moderat

La nivel între persoane, motivațiile de coping au fost asociate cu un număr mai mare de zile cu consum simultan și băut moderat. Această relație sugerează un tipar mai stabil de utilizare a substanțelor pentru relaxare sau reducerea stresului, mai degrabă decât pentru efecte intense.

Motivațiile de conformitate reduc consumul intens

Surprinzător, tinerii cu motivații de conformitate mai mari au raportat mai puține zile de consum simultan cu băut excesiv. Autorii speculează că acești tineri pot evita contexte sociale unde băutul excesiv este frecvent, din cauza simptomelor internalizante care afectează interacțiunile sociale.

Consecințele negative și motivațiile pozitive

Creșterea motivațiilor pozitive a fost asociată cu mai multe consecințe negative pe zilele cu consum simultan, dar această asociere a dispărut după ajustarea pentru frecvența consumului. Rezultatul sugerează că motivațiile pozitive pot contribui indirect la risc prin încurajarea unui consum mai frecvent și mai intens.

Concluzii

Studiul evidențiază rolul esențial al motivațiilor specifice consumului simultan în legătura dintre simptomele internalizante și comportamentele de consum dăunătoare la tineri. Rezultatele susțin ideea că:

• Motivațiile pozitive pot determina episoade de consum simultan cu băut excesiv în perioadele de stres emoțional acut.
• Motivațiile de coping sunt asociate cu un consum mai moderat, dar frecvent, în rândul celor cu simptome internalizante cronice.
• Motivațiile de conformitate pot avea un efect protector împotriva consumului intens, în special în afara contextelor sociale.

Autorii sugerează că intervențiile ar putea fi eficientizate prin screening și țintirea motivațiilor SAM, în special în perioadele în care tinerii experimentează creșteri ale depresiei, anxietății sau stresului. Strategii de reducere a riscurilor ar trebui să ia în considerare nu doar frecvența consumului, ci și motivațiile care îl susțin.