Consumul de afine în primii ani de viață poate sprijini dezvoltarea imunitară și reduce simptomele alergice la sugari

Un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, publicat în septembrie 2025 în revista Nutrients, a investigat efectele consumului de afine în perioada diversificării alimentației asupra simptomelor alergice, compoziției microbiotei intestinale și biomarkerilor imunologici la sugari. Cercetarea a fost realizată în Marea Britanie și aduce date importante privind interacțiunea dintre alimentația timpurie, microbiom și răspunsul imun.

Context

Primul an de viață este considerat o fereastră critică pentru dezvoltarea competenței imune și pentru prevenirea bolilor alergice. Alimentația în această perioadă influențează toleranța imună, succesiunea microbiană intestinală și programarea epigenetică. Afinele, bogate în antocianine – pigmenți cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii – sunt deja recunoscute pentru rolul lor în homeostazia microbiotei și reglarea inflamației la adulți, dar datele privind efectele în copilărie erau până acum limitate.

Recomandările actuale susțin introducerea alimentelor vegetale variate de la vârsta de 6 luni, în paralel cu alăptarea. Colonizarea microbiană suboptimă a fost asociată cu permeabilitate intestinală crescută, răspuns imun înnăscut deficitar și inflamație de grad scăzut – factori implicați în riscul crescut de boli ulterioare, inclusiv alergii.

Despre studiul actual

Design și participanți

• Studiul a fost randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo.

• Au fost incluși 75 de sugari sănătoși, născuți la termen, exclusiv alăptați și fără expunere anterioară la alimente complementare.

• Sugarii au fost recrutați la vârsta de 3–4 luni și alocați aleator în două grupuri:

  • Grupul afine (n = 38): a primit câte un plic cu 10 g de pudră de afine zilnic, amestecat cu piureuri sau lapte matern.

  • Grupul placebo (n = 37): a primit o pudră izocalorică, similară ca gust și culoare, dar fără extract de afine.

• Intervenția a durat până la vârsta de 12 luni.

• Părinții au fost instruiți să evite alte surse de afine sau mure pe durata studiului.

Evaluări și analize

• Prelevarea probelor biologice: sânge și materii fecale au fost colectate la mai multe momente (inclusiv la 7, 9 și 11 luni).

• Analize imunologice: 29 de citokine și chimiokine au fost măsurate, inclusiv IL-10 și IL-13.

• Microbiom intestinal: evaluat prin secvențierea genei 16S rRNA.

• Simptome alergice: părinții au raportat prezența tusei seci, șuierături respiratorii, simptome nazale neasociate cu răceala, probleme cutanate (mâncărimi), simptome gastrointestinale și alte semne de reacții alergice.

• Analize statistice:

  • ANOVA și testul Fisher pentru compararea caracteristicilor inițiale.

  • Testul Kruskal–Wallis pentru diferențele de citokine.

  • Corelații între citokine și bacterii cu testul Kendall.

  • Modele de regresie liniară pentru IL-10 și IL-13, ajustate pentru covariabile.

Rezultate

Participare și conformitate

• Din cei 75 de sugari înscriși, 60 au completat analiza finală: 29 din grupul afine și 31 din grupul placebo.

• Vârsta medie la înrolare a fost de 22 de săptămâni.

• Nu s-au administrat antibiotice, supresoare ale tusei sau alte alimente suspecte pe durata studiului.

Simptome alergice

• Deși grupul afine avea mai multe simptome respiratorii la început (7 sugari cu simptome, 4 cu tuse seacă), pe parcursul studiului aceștia au prezentat o rezoluție mai frecventă a simptomelor.

• Traiectoriile simptomelor alergice:

  • Simptome respiratorii: diferențe semnificative între grupuri (p = 0,02).

  • Simptome alergice generale: diferență marginal semnificativă (p = 0,05).

  • 4 sugari din grupul afine au prezentat rezoluția completă a simptomelor respiratorii, comparativ cu grupul placebo.

Biomarkeri imunologici

• Majoritatea citokinelor nu au arătat diferențe între grupuri.

• Într-o analiză de sensibilitate pe subgrupuri mici (n≈7 per grup):

  • IL-13 a fost semnificativ mai scăzut în grupul afine (p = 0,035).

  • IL-10 a fost marginal mai crescut (p = 0,052).

• Analizele imunologice au fost posibile doar la 48 de sugari, limitând puterea statistică.

Asocieri între microbiotă și citokine

• Au fost raportate 32 de corelații exploratorii între citokine și bacterii:

  • IL-10:

    • Asociat pozitiv cu: Megasphaera, Clostridiaceae, Lactobacillus.

    • Asociat negativ cu: Peptostreptococcaceae, Blautia, Lacticaseibacillus.

  • IL-13:

    • Asociat pozitiv cu: Clostridia, Citrobacter.

    • Asociat negativ cu: Peptostreptococcaceae, Lactobacillus, Blautia, Anaerostipes.

• Aceste asocieri nu au fost ajustate pentru comparații multiple, deci sunt considerate ipoteze exploratorii.

Concluzii

Acest studiu oferă primele dovezi dintr-un trial controlat că introducerea afinelor în perioada de diversificare poate contribui la rezoluția simptomelor alergice și poate influența dezvoltarea imună la sugari.

Printre concluziile principale:

• Consumul zilnic de afine a fost asociat cu reducerea simptomelor respiratorii și traietctorii favorabile ale simptomelor alergice.

• Modificările observate în IL-10 și IL-13, deși modeste, sugerează o posibilă reglare imună pro-tolerogenă indusă de afine.

• Asocierile dintre microbiotă și citokine sugerează o interacțiune complexă între dietă, microbiom și sistemul imun în această etapă critică a vieții.

• Efectele observate pot fi atribuite antocianinelor din afine, recunoscute pentru capacitatea lor de a modula căile inflamatorii și de a susține funcțiile reglatoare ale sistemului imun.

Cu toate acestea, dimensiunea redusă a eșantionului, lipsa ajustării pentru comparații multiple și absența evaluării unor criterii clinice de eficacitate (diagnostic formal de alergie, teste de provocare) limitează generalizarea rezultatelor.