Consumul de alimente ultraprocesate poate reconecta circuitele creierului de foame și recompensă

Alimentele ultraprocesate au devenit omniprezente în dietele moderne, reprezentând o proporție semnificativă a aportului caloric zilnic în multe țări dezvoltate. Aceste produse, dezvoltate prin tehnologii agro-industriale avansate, sunt apreciate pentru gustul lor, comoditatea consumului și termenul de valabilitate extins. Totuși, această comoditate vine cu un preț: studiile recente arată o asociere între consumul de alimente ultraprocesate și un risc crescut de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și afecțiuni neurologice, inclusiv declin cognitiv și demență.
Studiile epidemiologice sugerează că aceste efecte nu se limitează doar la impactul metabolic al obezității. Există indicii că anumite componente ale alimentelor ultraprocesate, precum aditivii alimentari, emulgatorii și îndulcitorii artificiali, pot declanșa inflamații sistemice și modificări la nivelul creierului, independente de greutatea corporală. De asemenea, cercetările pe modele animale indică faptul că aceste alimente ar putea influența direct regiunile cerebrale implicate în controlul comportamentului alimentar, alimentând astfel un cerc vicios de consum excesiv.

Deși există dovezi că obezitatea și markerii metabolici asociați influențează integritatea structurală a creierului, nu era clar dacă alimentele ultraprocesate exercită efecte directe asupra creierului, independent de greutatea corporală. Un studiu realizat pe o cohortă extinsă din cadrul UK Biobank a urmărit să răspundă acestei întrebări. Cercetătorii de la Universitatea McGill și Universitatea din Helsinki au evaluat impactul consumului de alimente ultraprocesate asupra structurii creierului prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), analizând totodată și relațiile cu indicatorii metabolici și de adipositate.

Despre studiu

Analiza a inclus peste 33.000 de participanți cu vârsta medie de 64,5 ani, care au furnizat date detaliate despre dietă, biomarkeri metabolici și imagistică cerebrală. Consumul de alimente ultraprocesate a fost estimat printr-o evaluare alimentară online validată, fiind calculat ca procent din aportul total de energie zilnică.

Parametrii analizați au inclus:

• Indicatori metabolici: proteina C-reactivă, hemoglobina glicozilată, lipidele sangvine.
• Măsurători antropometrice: indicele de masă corporală, raportul talie-șold și țesutul adipos visceral.
• Măsurători imagistice: grosimea corticală, integritatea substanței albe și structura detaliată a nucleilor subcorticali implicați în controlul comportamentului alimentar, precum nucleul accumbens, hipotalamusul, amigdala și talamusul.

Analizele statistice au fost riguroase, controlând pentru numeroși factori de confuzie: aport caloric total, nivel educațional, venit, activitate fizică, consum de alcool, fumat, și aportul de nutrienți precum zahărul, grăsimile saturate și sodiul.

Rezultate

Corelații metabolice și antropometrice

Consumul crescut de alimente ultraprocesate a fost asociat cu:

• Creșterea markerilor inflamatori sistemici, în special proteina C-reactivă.
• Creșterea valorilor hemoglobinei glicozilate și ale trigliceridelor.
• Reducerea nivelului de HDL-colesterol („colesterol bun”).
• Creșterea indicelui de masă corporală, a raportului talie-șold și a masei de grăsime viscerală.

Aceste constatări susțin ideea că dietele bogate în alimente ultraprocesate favorizează un profil metabolic nefavorabil, chiar și atunci când se controlează pentru alți factori de dietă sau stil de viață.

Modificări structurale ale creierului

Imaginile IRM au evidențiat modificări semnificative în regiunile cerebrale implicate în reglarea comportamentului alimentar:

• În hipotalamus, consumul ridicat de alimente ultraprocesate s-a asociat cu scăderea difuzivității medii, sugerând o creștere a densității celulare, posibil reflectând un proces inflamator (glioză).
• În nucleul accumbens, pallidum și putamen, s-a observat o scădere a fracțiunii volumului intracelular și o creștere a difuzivității medii, semne care sugerează o reducere a densității neuronale și o creștere a spațiului extracelular - modificări compatibile cu procese neurodegenerative.
• La nivelul amigdalei și talamusului, s-au observat modificări ale fracțiunii volumului izotrop, indicând alterări ale structurii tisulare.

Aceste rezultate subliniază că efectele alimentelor ultraprocesate se manifestă în mod specific asupra regiunilor creierului implicate în motivație, recompensă și controlul alimentației.

Analize de mediere

Pentru a înțelege mecanismele implicate, cercetătorii au realizat analize de mediere, care au arătat că:

• Inflamația sistemică (CRP crescut) a mediat relația dintre consumul de alimente ultraprocesate și modificările structurale din nucleul accumbens.
• Dislipidemia, în special scăderea HDL-colesterolului, a contribuit la modificările observate în cortexul occipital lateral și în tracturile de substanță albă implicate în reglarea apetitului.
• Indicele de masă corporală a mediat, de asemenea, o parte din relațiile observate, în special modificările din hipotalamus și cortexul occipital lateral.

Aceste rezultate sugerează existența unor mecanisme multiple prin care alimentele ultraprocesate afectează structura creierului: atât prin căi dependente de obezitate, cât și prin mecanisme independente, cum ar fi inflamația sistemică și disfuncțiile metabolice.

Concluzii

Acest studiu robust oferă dovezi convingătoare că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu modificări structurale semnificative în creier, afectând regiuni cheie implicate în controlul comportamentului alimentar. Aceste schimbări par a fi mediate atât de obezitate și disfuncții metabolice, cât și de procese inflamatorii independente de greutate.

Mai mult decât atât, rezultatele sugerează existența unui posibil cerc vicios: consumul de alimente ultraprocesate alterează structurile cerebrale care reglează apetitul și recompensele alimentare, ceea ce poate conduce la o creștere ulterioară a consumului de astfel de alimente și la agravarea problemelor metabolice și neurologice.

Implicații practice importante:

• Strategiile de sănătate publică ar trebui să vizeze reducerea consumului de alimente ultraprocesate, nu doar pentru prevenirea obezității, ci și pentru protecția sănătății cerebrale.
• Intervențiile dietetice și educaționale timpurii ar putea contribui la prevenirea deteriorării structurii cerebrale și la reducerea riscului de declin cognitiv.

Perspective viitoare:

Sunt necesare studii longitudinale și intervenționale pentru a clarifica direcționalitatea acestor relații și pentru a explora posibile strategii de inversare a efectelor negative ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății creierului.