Au fost identificate noi proteine ce prezic riscul de apariţie a demenţei din boala Alzheimer

Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii din departamentul de Sănătate Publică de la Universitatea John Hopkins, apariţia demenţei din boala Alzheimer poate fi anticipată de creşterea valorilor serice a numeroase proteine cu aproape 5 ani mai devreme de instalarea simptomelor. Despre majoritatea nu se ştia anterior că ar avea asemenea implicaţii, dar pe viitor pot fi folosite drept ţinte pentru noi terapii.
S-a pornit de la analiza a peste 10.000 de probe de sânge de la persoane de vârste medii şi înaintate ce au fost colectate şi arhivate în cadrul mai multor studii largi desfăşurate cu decade în urmă. S-au descoperit 38 de proteine asociate cu riscul de a dezvolta Alzheimer în 5 ani, iar dintre acestea 16 au prezis apariţia bolii chiar cu 2 decade mai devreme.

Deşi aproape toate sunt de fapt produşi incidentali ai procesului patologic lent din boala Alzheimer, o anumită proteină, denumită SVEP1 pare să contribuie direct la fenomenele degenerative. În prezent nu există o terapie eficientă pentru încetinirea sau oprirea evoluţiei bolii, iar medicii consideră că momentul optim de începere a tratamentului este înainte de apariţia demenţei.

Eforturile medicale s-au concentrat până acum doar asupra a 2 caracteristici ale patologiei şi anume conglomeratele de beta amiloid cunoscute sub numele de plăci şi cele de proteine tau. Identificarea imagistică a plăcilor la nivel cerebral şi nivelurile ridicate de amiloid şi proteine tau din sânge şi LCR sunt standardul actual de evaluare a riscului de apariţie a bolii Alzheimer. Prima etapă a studiului condus de echipa de la John Hopkins a fost preluarea probelor de sânge a 4.800 de persoane de vârstă medie spre înaintată din SUA, înrolate într-un studiu mai vechi numit „Riscul de ateroscleroză în comunitate” (ARIC) dedicat bolilor cardiovasculare. A fost folosit apoi un soft numit SomaLogic ce a scanat valorile serice a peste 5.000 de proteine din aceste probe. Apoi au cercetat încă 10.000 de probe de la persoane mai tinere. Astfel au descoperit implicaţiile celor 38 de proteine în evoluţia bolii.

Ca să testeze validitatea ipotezelor au aplicat aceleaşi metode şi pe o altă populaţie, un lot de participanţi la un studiu islandez mai vechi. 6 proteine din cele identificate la pacienţii incluşi în ARIC au fost clar asociate cu riscul de apariţie a bolii în 10 ani. Proteina SVEP1 a fost remarcată şi în aceste cazuri. Funcţiile sale nu sunt pe deplin înţelese, dar se consideră că este implicată în procesul de ateroscleroză şi îngroşare a pereţilor arteriali. Şi unele proteine cheie din cadrul răspunsului imun s-au dovedit a fi asociate cu procesul patologic, confirmând prezenţa activităţii imune anormale în creier observate la aceşti pacienţi.

sursa: Science Daily