Îmi iubesc soția și copiii dar vreau sa mor

Am 35 de ani, am mutat toată familia (soția și două fetițe superbe) in Germania pentru un trai mai bun de 5ani. Problemele mele au început în România și s-au accentuat aici puternic. In Romania lucram ca inginer proiectant la o firma de gaze.de când s-a născut prima fața (7ani), soția mea a început să fie din ce in ce mai nemulțumită de mine și de situația în care trăiam, deși în ochii mei nu era rea, ne străduiam financiar (rate prima casa, datorii).a început să nu mai fim așa de apropiați, și reproșurile nu au durat să apară.de contact fizic nici nu mai zic. Într-un efort de a-și face pe plac, am hotărât să plec in Germania. Am făcut școala de șoferi profesioniști, am venit primele 9 luni singur, după le-am adus și pe ele.a fost o reuniune fenomenala care a durat 2luni. Lucrez foarte mult.A vrut totuși să facem și al doilea copil și i-am făcut iar pe plac.a venit si al doilea copil(in prezent 2 ani).de câteva luni lucrează și ea.lucrez in tura de noapte că sa pot sta ziua cu cea mica acasă, fac curat, mâncare, spăl, ieșim cu fetele la activități diverse, sunt foarte dedicat cu toți membrii familiei
Am vrut să vă prezint pe scurt cam care e treabă la mine.
Acum vin problemele.
Am mai avut episoade de câțiva ani înainte de depresie și anxietate înainte să mă cunosc cu soția.ea m-am ajutat fara să știe să trec atunci peste.
De 6-7 ani, cam de când a născut soția, mă face să mă simt străin în casă, nu mai este deloc atenta cu mine, nu cred că s-a mai culcat cu mine de 10 ori anul asta, nu mai petrecem timp doar noi doi deloc. Soția este o mama dedicata, copiii sunt îngrijiți foarte bine de amândoi. Este "de casa".
Nu am cu cine vorbi, sunt singur, sunt foarte nervos, mă abțin să nu izbucnesc, beau ceaiuri de calmare și calmante in fiecare zi.ma simt că sunt folosit pe post de prost care aduce banii în casă, îmi vorbește frumos doar când vrea sa facem ceva cu toții, sa poata pună poze pe Facebook cu "familia perfecta".
Câteodată îmi vine să iau mana de pe volan și să se ducă camionul odată cu mine.(am asigurare de viață și dacă mor eu, fetele ar avea cu ce sa se descurce).
Fata de data trecuta, am sunt in depresie cronica.incerc să-i spun soției ca am nevoie de afecțiune și atenție pentru că am probleme mari. Ea, pe lângă faptul că "nu are timp de tâmpeniile mele și că sunt un disperat după sex" nici nu este deschisa spre discuție. Am incercat sa refac situația cu soția, luam mereu flori, masaje, mesaje frumoase, atenții, cadouri.etc.nimic
Nu mai pot trăi așa. dorm numai în reprize de 2 ore(pentru care iau pastile), mă trezesc și îmi țin mereu mintea ocupată cu cate un serial, ca sa nu las timp creierului sa o ia razna.
Simt că dacă mă opresc din a mă uita la ceva, într-o lună mă sinucid.
Am visat într-o noapte că eram fericit într-o casă cu dărăpănată și alta femeie.am plâns 2 ore că m-am trezit.
Spuneți ceva, CE FAC?

Incercati sa mergeti impreuna la un duhovnic caruia sa ii spuneti problemele dv. si o serie de sedinte de psihoterapie de cuplu.

Mergi la medicul psihiatru ptr tratament ca te vei linistii si nu vei mai fi disperat dupa sex.
Trebue sa spui ca esti conducator auto si-ti va da tratament adecvat.

Apreciez răspunsul, dar nu e coerent cu ce trebuie.nu sunt disperat după sex, dar daca nu se întâmplă nimic timp de mai bine de două luni.cam incepi sa te gândești, nu?

Poate nu sunteti compatibil din acest punct de vedere cu sotia. Cu ea ati discutat acest aspect? Mie nu mi se pare ca aveti pretentii mari atat timp cat dv. gatiti, faceti curat. Deci o degrevati pe ea de toate treburile dificile din casa.
Poate ii e frica sa nu mai ramana insarcinata. Ea ce va spune?

Sunt foarte activ în casă și mi se pare ceva normal.avem prezervative pentru a nu rămâne însărcinată.imi este frica mie de asta

""Ea, pe lângă faptul că "nu are timp de tâmpeniile mele și că sunt un disperat după sex" nici nu este deschisa spre discuție. ""

Tu ai scris, eu am citat . Bun, problema e ca daca sotia nu e cooperanta si deschisa de atita timp inseamna ca are ceva de care nu sti tu si ma refer la dureri, disconfort, nu faci un preludiu ca ea sa-si doreasca cit mai multe contacte pe saptamina si in general daca femeia nu are orgasm in urma fiecarui contact nici nu mai e dispusa sa-si piarda timpul pt o simuare .

Ar fi bine sa te uiti la ceea ce faci tu ptr familie, care alti barbati nu o fac intr-o asa masura.

" lucrez in tura de noapte că sa pot sta ziua cu cea mica acasă, fac curat, mâncare, spăl, ieșim cu fetele la activități diverse, sunt foarte dedicat cu toți membrii familiei"

Constientizeaza jertfa care o faci ptr famlia ta. Pune in plus, ai avut o facutate si post bun si te-ai recalificat ptr familie la un job mai greu dar cred mai bine platit, stiu ca se cauta soferi profesionisti pe dincolo.
Mi se pare inadmisibil de putin de 10 ori pe an sex, si peste asta isi bate si joc(ma rog nu isi da seama ca aiureaza) ca esti obsedat sexual. Asta cu sexul e o problema importanta. Multe familii sau destramat pe tema asta.
Eu zic sa fii tare!!! ca belele sunt destule pe lumea asta. Daca te-ai apropia de Biserica si sa iti gasesti un duhovnic mai trecut prin viata care sa fie un model ti-ar ajuta mult. Stiu din proprie experienta. Oricand putem discuta in privat sau aici, oricum daca e numele real dat. schimba-l lumea e mica.

Legat de visul de la sfarsit:" Am visat într-o noapte că eram fericit într-o casă dărăpănată și cu alta femeie.am plâns 2 ore că m-am trezit."
Asta spune multe, sunt oameni care tot timpul le trebuie mai mult si nu le pasa de parerea celor din jur, au o casa le trebuie si etaj, au si etaj, trebuie sa-si schimbe masina ca e deja veche are 8 ani, mai trebuie aapoi inca o masina, casa de vacanta etc. Slava asta desarta e boala subtila dar reala.Nu iti zic nici o clipa sa te desparti dar citeste aceste versete din Biblie"

. Capitolul 25
versetul 24. Mai bine să sălăşluieşti într-un colţ de acoperiş, decât să trăieşti cu o femeie certăreaţă într-o casă mare.

Cap 17 versetul 1 Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă plină cu carne de jertfe, dar cu vrajbă.

Parerea mea ca problema dumneavoastra sta in lipsa comunicarii, empatiei dintre sotie si dumneavoastra, probabil si nepotrivirii de caracter.
Din aceasta cauza, relatia de cuplu este una toxica.{parerea mea}.
In astfel de cazuri, decat (Doamne fereste) copilele dumneavoastra sa ramana orfane de tata, desi pare dureroasa, solutia ar fi separarea de mama. Discutati si cu sotia aceasta posibilitate. Repet, poate nu acceptati aceasta solutie, dar eu asa vad problema.
Sunteti un om bun.este clar, dar din pacate neinteles. Nu sunteti nici primul nici ultimul care apeleaza la asemenea solutie.
*****
Capitolul 25
versetul 24. Mai bine să sălăşluieşti într-un colţ de acoperiş, decât să trăieşti cu o femeie certăreaţă într-o casă mare.

Cap 17 versetul 1 Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă plină cu carne de jertfe, dar cu vrajbă.
****
Deasemenea sfatul unui preot va poate fi de mare folos. Apelati cu incredere.
Sanatate si pace sufleteasca va doresc!

Bbuna ziua!
Aii ajuns lla un prag, nu mai cauta in exteriior, cauta in interriior, cauta ppacea interioara, nu sunt vorbe goale, la mine a functionat, duhovnic da, dar ccu ggrija sa nu te i-a cu latura dogmatica pt ca maii rau te incurca, trebuie dezvollltata llatura psiihologico fillozofica. Filozofiia hindusa pe mine m-a ajutat. Ramana Maaharji si altii, esti ceea ce ganndestti. Hipnoterapeut, pot sa ajut fara pprettentiii

Te înțeleg foarte bine, m-am confruntat cu stări interioare similare, tot asa intr-o căsătorie grea pt mine, deși am un soț exemplar în multe privințe, dar pt el nu își au rostul afecțiunea și iubirea (pt el sunt prostii). Depresie, atacuri de panica, insomnie cronica și altele o grămadă( anii trecând s-au tot adăugat și agravat). Dar eu sunt bine acum, deși situația exterioara e aceeasi, nu mai sunt singura, am găsit sursa bucuriei care nu depinde de cum ma tratează cineva sau ce cuvinte îmi spune, L-am găsit pe Isus, și nu se compara fericirea pe care mi o da El cu ceea ce mi ar putea da cel mai iubitor barbat. Voiam doar sa-ti spun ca exista speranța. In cazul meu nu au ajutat terapiile și tratamentul specializat al psihologilor/psihiatrilor, care poate la alții funcționează, deci nici un om nu a putut sa ma ajute, pt ca am mulți în jurul meu care mi au văzut suferința și starea jalnica în acești ani, numai Isus m-a putut vindeca. Stările acestea mai revin, îmi dau târcoale, se pare ca am aceasta sensibilitate naturala cu care m am născut, dar vin cu toate la Isus, si sunt ajutata, eliberata de toate stările astea și gândurile negative și sunt umpluta cu bucurie și pace, nu cred ca se compara cu nimic asta. Îți doresc sa-L cauți și sa-L găsești și tu.