COVID-19: Ghidurile de tratament al bolnavilor cu semne de infarct miocardic acut

©

Autor:

COVID-19: Ghidurile de tratament al bolnavilor cu semne de infarct miocardic acut

Multe studii au sugerat că persoanele cu boală cardiovasculară prezintă un risc mai mare de COVID-19. Mai mult, au existat cazuri ale unor bolnavi COVID-19 care au dezvoltat infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI) și care aveau arterele coronare normale la coronarografie.
Potrivit unui articol publicat în Mayo Clinic Proceedings, acest semnal fals de boală coronariană ar putea face ca bolnavii să se supună unor proceduri invazive nenecesare, care pot crește și mai mult riscul prin prezența COVID-19. Articolul propune algoritmi de evaluare a acestor pacienți, bazați pe consensul experților, precum și recomandări de utilizare a ecografiei cardiace sau a CT-ului coronarian la bolnavii suspecți sau confirmați pentru COVID-19.
Activarea laboratorului de cateterizare pentru bolnavii care posibil nu au indicație de coronarografie implică riscuri atât pentru pacient (dezvoltarea insuficienței respiratorii) cât și pentru personalul medical (expunerea la noul coronavirus). În același timp, este esențial cA bolnavii care prezintă cu adevărat infarct miocardic să primească tratament de urgență.

Conform articolului, leziunile miocardice acute, aritmiile și șocul sunt frecvente la pacienții cu infecții respiratorii acute, precum bolnavii cu COVID-19.

Leziunea miocardică se definește ca și creștere a troponinei cardiace peste percentila 99. Când aceasta este acută și are loc în prezența ischemiei miocardice acute, poate determina infarct miocardic acut. O creștere anormală a troponinei high-sensitive (hs-cTn) este comună la bolnavii cu COVID-19. La cei care decedează, creșterea este foarte mare. Mecanismele care să explice creșterea troponinei nu sunt foarte bine înțelese dar cel mai probabil reflectă o boală cardiacă subiacentă și posibil, leziunea miocardică acută datorită afectării miocardice toxice „non-coronariene”, a formei critice de boală, a furtunii de citokine, a proteinelor de șoc termic (HSP) sau a cardiomiopatiei de stres. La bolnavii cu COVID-19 poate apărea un dezechilibru între consumul și aportul de oxigen al miocardului, indiferent că există sau nu boală aterosclerotică, ceea ce poate determina infarct miocardic de tip 2 iar tratamentul pentru infarctul miocardic de tip 2 este de obicei non-invaziv. Totuși, în unele cazuri, poate apărea și infarct de tip 1, prin ruperea plăcilor de aterom provocată de procesul inflamator dintr-o infecție respiratorie iar tratamentul este invaziv. Nu se cunoaște incidența infarctului miocardic acut la bolnavii cu COVID-19 dar unele date sugerează că evenimentele ischemice acute nu sunt frecvent întâlnite.

În ceea ce privește infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST la bolnavii COVID-19, algoritmul are următoarele obiective:

  • Identificarea exactă a pacienților cu infarct de tip 1 sau 2 care ar beneficia de pe urma terapiei de reperfuzie și revascularizare
  • Evitarea expunerii nenecesare a bolnavilor COVID-19 la tratamente invazive sau farmacologice care pot înrăutăți starea clinică
  • Dezvoltarea unei strategii de utilizare inteligentă a resurselor și de evitare a expunerii nenecesare la noul coronavirus


Decizia de a efectua o ecografie cardiacă și/sau o angiografie CT coronariană la camera de gardă sau în unitatea de terapie intensivă va depinde de mai mulți factori, pe lângă posibilitatea prezenței unui eveniment coronarian acut: simptomatologia bolnavului, gradul de stabilitate hemodinamică, disponibilitatea aparaturii de imagistică, timpul până la obținerea și interpretarea imaginilor. Decizia de activare a laboratorului de cateterizare pentru STEMI poate fi luată după efectuarea unei ecografii cardiace ce vizează funcția sistolică a ventriculului stâng și cinetica pereților miocardului. Dacă se vizualizează anomalii de cinetică în teritoriul desemnat de o arteră coronară, atunci ar trebui luată în considerare activarea laboratorului de cateterism, dar nu înainte de a pune în balanță beneficiul revascularizarii și riscul de deteriorare al bolnavului din cauza altor comorbidități.

În concluzie, leziunile miocardice în prezența COVID-19 ar trebui să fie un lucru la care să ne așteptăm, având în vedere că s-au observat cazuri de infarct miocardic în infecțiile virale acute. Deși frecvența infarctului miocardic în infecția cu noul coronavirus nu este cunoscută, este esențial ca instituțiile de sănătate să stabilească algoritmi de abordare a bolii cardiace acute.

sursa: Science Daily


Data actualizare: 16-04-2020 | creare: 16-04-2020 | Vizite: 336
Bibliografie
1. Guidance on treating COVID-19 patients with signs of acute heart attack:https://www.sciencedaily.com/releases/2020/04/200409144802.htm
2. ST-segment Elevation, Myocardial Injury, and Suspected or Confirmed COVID-19
Patients: Diagnostic and Treatment Uncertainties:https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(20)30366-9/pdf
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Posibilă răspândire la nivel global a infecției cu noul Coronavirus
  • Noi cercetări estimează evoluția epidemiei cu coronavirus
  • Numărul de persoane infectate cu coronavirus în China crește uluitor după modificarea metodei de numărare
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.