Cum influențează ADHD-ul și opoziționismul din adolescență veniturile la maturitate: efectul educației și al problemelor psihiatrice asociate

Studiile longitudinale au arătat că simptomele de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și tulburare de opoziționism provocator (TOP) pot influența negativ performanța educațională, integrarea socială și statusul profesional. Consecințele economice sunt importante, mai ales când aceste tulburări debutează în adolescență și afectează traiectoria vieții adulte. Studiul publicat în European Child & Adolescent Psychiatry și bazat pe Northern Finland Birth Cohort 1986 a analizat în detaliu modul în care aceste simptome se corelează cu veniturile la vârsta de 30 de ani, evaluând rolul factorilor intermediari precum educația, capitalul social și sănătatea mintală.
ADHD și TOP sunt tulburări distincte, dar frecvent coexistente, cu rate de comorbiditate de 50–60%. Ele determină deficite funcționale persistente și dificultăți în educație, relații sociale și sănătate psihică. Cercetările anterioare au sugerat că:

• Educația este unul dintre cei mai puternici predictori ai veniturilor la vârsta adultă.
• Capitalul social (în special încrederea interpersonală) influențează integrarea în rețelele profesionale.
• Capitalul de sănătate, mai ales prezența tulburărilor psihiatrice comorbide, agravează dificultățile de integrare profesională.

Ipoteza studiului a fost că simptomele de ADHD și TOP în adolescență afectează indirect veniturile adulte prin impactul asupra acestor trei domenii de capital: uman, social și de sănătate.

Despre studiu

Eșantion și design

Studiul a folosit cohorta NFBC1986, incluzând peste 9.000 de copii născuți în nordul Finlandei între 1985–1986. La 16 ani, părinții a 6.985 de adolescenți au completat chestionare bazate pe scala SWAN, evaluând simptomele de ADHD și TOP conform criteriilor DSM-IV-TR.

Participanții au fost împărțiți în patru grupuri:

• ADHD izolat
• TOP izolat
• ADHD + TOP
• Controale (fără simptome)

Variabile și metode

• Variabila de rezultat: venitul brut individual la 30 de ani (2016), obținut din registrele fiscale finlandeze.
• Mediatori: educația terțiară (capital uman), încrederea interpersonală și statutul marital (capital social), prezența altor tulburări psihiatrice (capital de sănătate).
• Covariabile: educația părinților, structura familiei, experiența de muncă, statutul ocupațional, autoevaluarea stării de sănătate.

Analizele au fost realizate separat pe sexe, folosind modele de mediere pentru a evalua efectele directe și indirecte ale simptomelor asupra veniturilor.

Rezultate

Caracteristici generale

Toate grupurile cu simptome au avut venituri mai mici decât grupul de control. Diferențele au fost semnificative pentru:

• Bărbații cu ADHD și ADHD + TOP
• Femeile cu ADHD + TOP

Rolul capitalului uman

Educația a mediat în mod consistent relația dintre simptome și venituri. Bărbații și femeile cu ADHD și ADHD + TOP au avut rate mai mici de educație terțiară și o probabilitate redusă de a ocupa posturi de conducere.

Rolul capitalului de sănătate

Prezența tulburărilor psihiatrice comorbide (depresie, anxietate etc.) a mediat negativ veniturile la ambele sexe. Pentru bărbații cu ADHD + TOP, efectul mediat prin tulburări psihiatrice a fost de −18%, adăugându-se efectului prin educație (−25%), rezultând o pierdere totală de −47% din venituri.

Rolul capitalului social

Încrederea interpersonală și statutul marital nu au mediat în mod semnificativ relația dintre simptome și venituri. Acest rezultat poate fi influențat de sistemul de protecție socială extins din Finlanda, care poate atenua impactul deficitelor sociale asupra carierei.

Interpretare

Rezultatele confirmă că ADHD și ADHD + TOP afectează indirect veniturile adulte, în special prin educație și sănătate mintală, fără efecte directe sau prin capitalul social. Concluziile susțin importanța:

• Intervențiilor educaționale timpurii pentru a crește șansele de acces la studii superioare.
• Screeningului și tratamentului tulburărilor psihiatrice comorbide pentru reducerea pierderilor economice la vârsta adultă.

Lipsa efectului TOP izolat asupra veniturilor sugerează că impactul său poate diminua odată cu maturizarea, spre deosebire de ADHD, care menține efecte de lungă durată.

Concluzii

Simptomele de ADHD și ADHD + TOP în adolescență reduc indirect veniturile adulte prin educație scăzută și tulburări psihiatrice comorbide. Efectele sunt mai puternice la bărbați, unde combinația celor două tulburări duce la o pierdere estimată de aproape jumătate din venitul mediu. Politicile publice și strategiile educaționale ar trebui să vizeze susținerea acestor adolescenți pentru a preveni decalajele economice și sociale persistente.