Cum modelează percepția despre alimentație și standardele corpului videoclipurile virale cu alimente

Un studiu recent publicat în jurnalul Body Image a analizat conținutul și mesajele transmise prin videoclipurile de tip eating (mukbang, ASMR, provocări alimentare etc.) pe trei platforme sociale importante – YouTube, TikTok și Bilibili (echivalentul chinezesc al YouTube) – pentru a înțelege cum acestea influențează imaginea corporală și comportamentele alimentare ale utilizatorilor.

Popularitatea și caracteristicile generale ale videoclipurilor

Videoclipurile analizate au avut, în medie, peste 8 milioane de vizualizări și au atras un număr ridicat de like-uri și comentarii, ceea ce evidențiază impactul și răspândirea acestui tip de conținut. Majoritatea gazdelor din videoclipuri erau tineri (între 18–34 ani), predominant femei și cu aspect corporal subțire. Aproape trei sferturi dintre clipuri prezentau comportamente de supraalimentare, iar multe dintre acestea erau însoțite de elemente de companie virtuală, ceea ce sugerează un format captivant și personalizat pentru public.

Comportamente alimentare prezentate

Conținutul alimentar includea în principal:

• Mese asiatice sărate și legume/fructe
• Mâncăruri de tip fast-food și dulciuri în proporții relevante
• Porții foarte mari sau mâncat în exces (71,7%)
• Comportamente cu potențial periculos (de ex., alimente extrem de picante, consum rapid, mușcături mari)

YouTube s-a remarcat printr-un conținut mai extrem – mai multe videoclipuri cu porții exagerate, mâncat rapid sau în condiții care pot cauza disconfort fiziologic.

Imagine corporală și reprezentări fizice

Aproape jumătate dintre videoclipuri prezentau corpuri subțiri și o proporție mică de persoane cu corpuri mai mari sau musculare. Platformele prezentau diferențe:

• Bilibili evita afișarea completă a corpului și recurgea frecvent la filtre pentru estomparea imperfecțiunilor
• TikTok accentua corpuri feminine tinere, cu îmbrăcăminte strânsă și expunere corporală mai mare
• YouTube afișa mai frecvent corpuri în întregime și menționa mai des aportul caloric

Mesaje transmise prin interacțiuni verbale și comentarii

Pe toate platformele, gazdele exprimau apreciere față de mâncare și public, întăreau relația cu spectatorii prin conversații directe și împărtășirea de povești personale. Totuși, Bilibili a fost singura platformă care a folosit bullet chats – comentarii care apar direct pe ecran în timp real – oferind o experiență de vizionare interactivă și colectivă. Aceste mesaje conțineau frecvent:

• Enunțuri legate de foame sau pofte
• Comentarii despre greutatea corporală și invidia față de gazdele care „mănâncă mult fără să se îngrașe”
• Referințe la aportul caloric

Comparativ, TikTok a avut cele mai puține comentarii cu aceste teme, în timp ce YouTube și Bilibili au evidențiat o normalizare a supraalimentării și o preocupare mai mare pentru siluetă.

Diferențe culturale și implicații

Conținutul de pe Bilibili reflectă normele culturale asiatice, prezentând:

• Mese tradiționale asiatice
• Preferința pentru siluete subțiri
• Folosirea filtrelor și evitarea expunerii corporale totale
• Comentarii mai frecvente privind greutatea corporală și comparațiile sociale

În schimb, TikTok, platformă cu un public preponderent tânăr, a promovat mai mult imaginea corporală idealizată, iar YouTube a favorizat conținutul extrem (cantități mari, consum rapid, aport caloric menționat explicit), ceea ce poate încuraja comportamente alimentare nesănătoase.

Concluzii și implicații

Studiul subliniază:

• Răspândirea pe scară largă a conținutului alimentar video, care ajunge la milioane de spectatori
• Normalizarea comportamentelor alimentare nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea sau consumul alimentelor extrem de picante
• Promovarea idealurilor corporale nerealiste, în special a siluetei subțiri
• Influențarea potențială a comportamentului alimentar și a imaginii corporale, în special la tineri și femei

Se recomandă studii viitoare pentru:

• A evalua efectele expunerii frecvente la aceste videoclipuri asupra comportamentelor alimentare și a imaginii corporale
• A identifica grupurile vulnerabile, inclusiv în funcție de cultură și sex
• A analiza influența bullet chats asupra percepției și reacției publicului
• A promova diversitatea corporală și alimentația echilibrată în conținutul online

Acest tip de analiză ar putea fundamenta politici de reglementare a conținutului social media cu impact asupra sănătății mintale și alimentare, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor adulți.