De ce bătăile inimii sunt mai rapide la femei decât la bărbați: noi dovezi genetice despre nodul sinoatrial

De ce bătăile inimii sunt mai rapide la femei decât la bărbați: noi dovezi genetice despre nodul sinoatrial

©

Autor:

De ce bătăile inimii sunt mai rapide la femei decât la bărbați: noi dovezi genetice despre nodul sinoatrial
Femeile au, în medie, o frecvență cardiacă mai mare decât bărbaÈ›ii, iar bărbaÈ›ii prezintă un risc crescut de tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilaÈ›ia atrială. Aceste diferenÈ›e fiziologice, deÈ™i observate clinic de peste un secol, nu aveau până recent o explicaÈ›ie moleculară clară. Un nou studiu publicat în Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology de cercetătorii de la The Ohio State University Wexner Medical Center aduce pentru prima dată dovezi directe că aceste diferenÈ›e de ritm cardiac sunt influenÈ›ate de expresia genică specifică sexului biologic la nivelul nodului sinoatrial – principalul pacemaker natural al inimii.
Nodul sinoatrial, o structură microscopică situată în atriul drept, generează impulsurile electrice care iniÈ›iază fiecare bătaie a inimii. DisfuncÈ›iile acestui nod pot duce la bradicardie, tahicardie sau aritmii severe precum fibrilaÈ›ia atrială. DeÈ™i s-a presupus că influenÈ›ele hormonale È™i stilul de viață contribuie la diferenÈ›ele de ritm cardiac între sexe, studiile anterioare nu reuÈ™iseră să identifice mecanisme genetice clare.

Cercetarea actuală a analizat direct expresia genelor din nodul sinoatrial È™i din atriul drept al unor inimi umane donate, folosind metode transcriptomice È™i analize de căi de semnalizare, pentru a înÈ›elege diferenÈ›ele biologice fundamentale între femei È™i bărbaÈ›i în ceea ce priveÈ™te controlul frecvenÈ›ei cardiace.

Despre studiu

Studiul a utilizat È›esuturi cardiace provenite din inimi umane sănătoase, prelevate post-mortem prin intermediul programului de donare de organe Lifeline of Ohio. S-au analizat separat È›esuturile nodului sinoatrial È™i ale atriului drept de la donatori de sex feminin È™i masculin. Echipa de cercetători a cuantificat expresia genelor cu ajutorul unei panouri transcriptomice È™i a validat rezultatele prin PCR cantitativ. S-au aplicat analize funcÈ›ionale avansate (Gene Set Enrichment Analysis, Ingenuity Pathway Analysis È™i simulări computaÈ›ionale) pentru a identifica rolul potenÈ›ial al acestor diferenÈ›e genice în fiziologia cardiac specifică fiecărui sex.

Rezultate

Rezultatele studiului au evidenÈ›iat un dimorfism genetic semnificativ între sexe în ceea ce priveÈ™te expresia genelor esenÈ›iale pentru funcÈ›ionarea nodului sinoatrial:
  • Femeile au prezentat niveluri mai ridicate de TBX3 È™i HCN1, gene implicate în generarea È™i accelerarea ritmului cardiac. Aceste gene reglează curenÈ›ii ionici care controlează depolarizarea spontană a nodului sinoatrial, explicând astfel frecvenÈ›a cardiacă mai ridicată observată la femei.
  • BărbaÈ›ii, în schimb, au avut o exprimare crescută a genelor implicate în inflamaÈ›ie (IL6, CXCL8), remodelare fibrotică (EGR1) È™i sinteza colagenului, modificări care pot perturba semnalizarea electrică È™i pot favoriza tulburările de conducere electrică È™i fibrilaÈ›ia atrială.

Analizele de modelare computaÈ›ională au arătat că aceste diferenÈ›e moleculare pot explica susceptibilitatea crescută a femeilor la tahicardie sinusală inadecvată, în timp ce bărbaÈ›ii ar fi mai predispuÈ™i la blocuri de conducere È™i stop sinusal.

Implicații clinice

Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra fiziopatologiei tulburărilor de ritm cardiac și susțin dezvoltarea unor abordări terapeutice personalizate, adaptate sexului biologic al pacientului. De exemplu:
  •  Pentru femeile care suferă de tahicardie sinusală, strategiile de tratament ar putea viza canalele ionice reglate de gene precum HCN1.
  •  Pentru bărbaÈ›ii cu risc de fibrilaÈ›ie atrială, ar putea fi eficientă monitorizarea sau intervenÈ›ia timpurie asupra proceselor de inflamaÈ›ie È™i fibroză atrială.

Studiul susÈ›ine totodată ipoteza conform căreia unele tulburări de ritm nu sunt doar rezultatul unor factori externi (precum stilul de viață sau comorbiditățile), ci È™i al unor diferenÈ›e moleculare înnăscute, influenÈ›ate de sex.

Concluzii

Acest studiu inovator demonstrează că nodul sinoatrial prezintă o expresie genetică distinctă la femei È™i bărbaÈ›i, explicând de ce femeile au o frecvență cardiacă mai mare, iar bărbaÈ›ii sunt mai vulnerabili la aritmii. Rezultatele subliniază necesitatea de a integra factorii biologici de sex în cercetarea È™i tratamentul tulburărilor de ritm cardiac. Pe viitor, aceste descoperiri ar putea duce la dezvoltarea de terapii diferenÈ›iate È™i mai eficiente, contribuind la o medicină cardiovasculară mai precisă È™i echitabilă.

Data actualizare: 16-05-2025 | creare: 16-05-2025 | Vizite: 164
Bibliografie
Li, N., et al. (2025). Heart Rate Mystery Unveiled: Sex Differences in Human Sinoatrial Node Genes and Female Tachycardia. Circulation Arrhythmia and Electrophysiology. doi.org/10.1161/circep.124.013534.

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cât e bine să fie frecvenÈ›a cardiacă?
  • AcurateÈ›ea măsurătorilor frecvenÈ›ei cardiace de către dispozitivele portabile variază în funcÈ›ie de activitatea fizică, nu de culoarea pielii
  • Sistem de monitorizare a ritmului cardiac fără contact, folosind difuzoare inteligente
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum