De ce se îngroașă talia la vârsta mijlocie: rolul neașteptat al celulelor stem în formarea grăsimii abdominale

Grăsimea abdominală acumulată la vârsta mijlocie nu este doar o chestiune estetică – ea accelerează procesul de îmbătrânire, încetinește metabolismul și crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. Deși modificările hormonale, scăderea masei musculare și stilul de viață sedentar au fost incriminate de mult timp, un studiu preclinic recent publicat în revista Science de cercetătorii de la City of Hope aduce o perspectivă biologică profundă: celulele stem adulte își schimbă comportamentul în mod activ și contribuie la formarea accelerată a grăsimii viscerale în jurul abdomenului.

Context: grăsimea viscerală și îmbătrânirea metabolică

Grăsimea viscerală – depozitată în jurul organelor interne – este recunoscută ca un factor major de risc pentru sindrom metabolic, insulinorezistență, inflamație cronică și boli cardiovasculare. Spre deosebire de grăsimea subcutanată, ea este metabolic activă și periculoasă.

Procesul de creștere a masei adipoase poate apărea fie prin hipertrofia celulelor adipoase existente, fie prin adipogeneză, adică apariția de noi adipocite din celule stem progenitoare. Cu toate acestea, mecanismele prin care îmbătrânirea duce la proliferarea grăsimii viscerale au rămas neclare până acum.

Designul cercetării și metode utilizate

Cercetătorii de la City of Hope, în colaborare cu UCLA, au investigat modificările celulare care apar în țesutul adipos alb în timpul tranziției către vârsta mijlocie. Au folosit:

modele murine de trasabilitate celulară in vivo;
transplanturi de celule stem adipoase între șoareci tineri și bătrâni;
profilare tridimensională a țesuturilor transplantate;
secvențiere ARN la nivel de celulă unică (single-cell RNA-seq) pe mostre umane și animale.

Rezultate

Activarea neobișnuită a celulelor stem adipoase

Contrar tendinței generale a celulelor stem adulte de a-și pierde capacitatea de regenerare odată cu vârsta, celulele progenitoare adipoase din șoarecii de vârstă mijlocie au demonstrat o capacitate excepțională de a genera noi celule adipoase.

Când celulele stem adipoase de la șoareci bătrâni au fost transplantate la șoareci tineri, ele au produs masiv celule adipoase, independent de mediul gazdei. Invers, celulele stem adipoase de la șoareci tineri transplantate la șoareci vârstnici nu au generat același efect. Aceste observații indică un mecanism intrinsec, activat de îmbătrânire, care stimulează adipogeneza.

Descoperirea unui nou tip de celule stem: CP-A

Analiza moleculară a arătat că la vârsta mijlocie apare o nouă populație de celule stem: preadipocitele angajate, specifice vârstei mijlocii (committed preadipocytes – age-specific, CP-A).

CP-A prezintă o capacitate crescută de proliferare și diferențiere în adipocite. Numărul lor crește de la 9 luni la 12 luni în cazul șoarecilor (echivalentul vârstei mijlocii), apoi scade brusc. CP-A s-au regăsit și în mostre de țesut uman de la persoane de vârstă mijlocie, indicând o relevanță translatională majoră.

Rolul crucial al căii LIFR

Calea de semnalizare receptorul factorului inhibitor de leucemie (LIFR) s-a dovedit esențială în activarea CP-A:

Inhibarea farmacologică sau genetică a LIFR a blocat formarea de noi celule adipoase din CP-A.
Acest efect a fost specific CP-A: celulele stem adipoase tinere nu au fost afectate de absența LIFR.
Inhibarea cronică a LIFR în perioada de tranziție spre vârsta mijlocie a prevenit expansiunea grăsimii viscerale la șoareci.

Implicații clinice

Rezultatele au o serie de implicații fundamentale:

Obezitatea legată de vârstă ar putea fi controlată prin țintirea CP-A sau a semnalizării LIFR, deschizând o cale către noi terapii preventive.
Studiul oferă o explicație biologică robustă pentru tendința frecvent observată de creștere în greutate abdominală la mijlocul vieții.
Diferențele între sexe sunt semnificative: expansiunea adipocitelor și CP-A apare în special la masculi în zona viscerală, ceea ce ar putea explica variații clinice între bărbați și femei.

Direcții viitoare

Cercetătorii își propun:

să monitorizeze CP-A pe termen lung în modele animale și la oameni;
să dezvolte terapii capabile să blocheze sau elimine CP-A, prevenind acumularea patologică de grăsime;
să exploreze interacțiunea CP-A cu alte căi metabolice, inclusiv cu insulina și inflamația cronică.

Concluzii

Acest studiu revoluționar demonstrează că îmbătrânirea declanșează nu doar o degradare celulară, ci și o activare specifică a celulelor stem adipoase, care generează un tip nou de celule (CP-A) implicate direct în formarea grăsimii viscerale.

Prin integrarea de tehnologii moderne precum secvențierea ARN la nivel unicelular și trasabilitatea in vivo, autorii au oferit o hartă moleculară detaliată a îngrășării abdominale la vârsta mijlocie. Studiul deschide noi orizonturi pentru tratamentele anti-obezitate, promovând îmbătrânirea sănătoasă și prevenția metabolică personalizată.

Data actualizare: 13-05-2025 | creare: 13-05-2025 | Vizite: 168

Bibliografie

Guan Wang, Gaoyan Li, Anying Song, Yutian Zhao, Jiayu Yu, Yifan Wang, Wenting Dai, Martha Salas, Hanjun Qin, Leonard Medrano, Joan Dow, Aimin Li, Brian Armstrong, Patrick T. Fueger, Hua Yu, Yi Zhu, Mengle Shao, Xiwei Wu, Lei Jiang, Judith Campisi, Xia Yang, Qiong A. Wang. Distinct adipose progenitor cells emerging with age drive active adipogenesis. Science, 2025; 388 (6745) DOI: 10.1126/science.adj0430

Image by cookie_studio

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Fragmentarea somnului în diabet declanșează leziuni hepatice de durată și risc cardiovascular

Calitatea somnului și menținerea unui ritm circadian normal sunt elemente fundamentale pentru sănătatea general...

Cum influențează activitatea vasculară riscul de a dezvolta diabet?

Un studiu al cercetătorilor americani arată că disfuncția vasculară, o tulburare caracterizată printr-o func�...

Metaboliții, produși și utilizați în timpul proceselor metabolice, ar putea fi folosiți pentru tratarea bolilor metabolice severe

Un metabolit identificat de către cercetători în timpul unor studii experimentale poate transforma celulele gras...

Modalitate mai sigură de a trata obezitatea, prezentată de cercetătorii australieni
Obezitatea, principalul factor de risc în dezvoltarea diabetului de tip 2
Fumatul favorizează apariția tuturor subtipurilor de diabet zaharat de tip 2
De ce ne pierdem pofta de mâncare când suntem bolnavi?

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Statul prelungit pe scaun este dăunător pentru inimă și circumferința taliei

Un nou studiu realizat în cadrul Universității din Warwick arată că statul prelungit pe scaun afectează consi...

Circumferința mare a taliei crește riscul de atac de cord la femei

Un studiu recent publicat în Journal of the American Heart Association arată că în cazul femeilor, circumferin�...

Studiu: legătura dintre raportul talie-înălțime și riscul de anxietate

Anxietatea este o tulburare mentală comună ce afectează mai ales femeile, mai ales pe cele de vârstă medie. De...

Grăsimea abdominală - factor de risc major

Creșterea accelerată a grăsimii abdominale în timpul menopauzei sporește riscul de boli de inimă

Grăsimea abdominală se adaptează perioadelor de post, devenind dificil de îndepărtat

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum