Definirea alimentelor nesănătoase dar hipergustoase

©

Autor:

Definirea alimentelor nesănătoase dar hipergustoase

Majoritatea alimentelor consumate în Statele Unite sunt făcute să fie mult mai gustoase în mod artificial și creează dependență prin activarea unor circuite neuronale în creier.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la University of Kansas a întocmit o listă de criterii ștințifice prin care care s-ar putea califica alimentele hipergustoase. O marcă populară de chipsuri de cartofi din SUA a promovat sloganul „Pun pariu că nu poți mânca doar unul!”.

Acest lucru se poate datora faptului că chipsurile, precum multe alimente din dieta americană, pot avea un amestec de ingrediente capabil să activeze circuitul din creier asociat cu răspunsul la recompensă și să supraalimenteze mecanismele menite să ne avertizeze atunci când s-a consumat suficientă mâncare. Astfel, această categorie de alimente devine din ce în ce mai problematică pentru societate. Această clasă de alimente, adesea mâncăruri procesate sau dulciuri, ce conţin combinații de grăsimi, zahăr, carbohidrați și sodiu, este numită de cercetători clasa alimentelor „hipergustoase”.

„Mai multe cercetări au subliniat că producătorii au formule bine proiectate pentru aceste tipuri de alimente pentru a le face mai gustoase și pentru a încuraja consumul. Dar aceste formule sunt necunoscute pentru comunitatea științifică, ceea ce reprezintă o limitare majoră. Dacă nu există o definiție standardizată, nu putem face comparații. Am putut folosi doar etichete descriptive cum ar fi „dulciuri”, „deserturi” și „fast-food”, dar acest tip de clasificare nu este specific mecanismului real prin care ingredientele duc la un gust îmbunătăţit”, a precizat autorul principal Tera Fazzino, profesor de psihologie la University of Kansas și director asociat la Cofrin Logan Center for Addiction Research and Treatment la Life Span Institute.

Cercetătorii au definit criteriile alimentelor hipergustoase prin efectuarea unei revizuiri a literaturii de specialitate, apoi prin folosirea unui software pentru a analiza definițiile a 7.757 de alimente din baza de date Department of Agriculture’s Food and Nutrient Database for Dietary Studies (FNDDS). Pentru aceasta, cercetătorii au luat toate definiţiile alimentelor din documentele de specialitate și le-au încărcat una câte una într-un program de nutriție foarte precis în modul prin care cuantifică ingredientele unui aliment. Acest software furnizează un set de date foarte bine detaliat ce specifică câte calorii există într-o porție de mâncare și ce cantități de grăsime, zahăr, carbohidrați și alte ingrediente se găsesc într-un produs.

Cercetătorii au identificat trei grupuri de combinaţii gustoase:

  • combinațiile dintre grăsime și sodiu (hot-dog-ul sau baconul),
  • combinațiile de grăsime și zaharuri simple (tortul, înghețata și negresele) și
  • combinațiile de carbohidrați și sodiu (biscuiții, covrigeii și popcornul).


Autorii au stabilit că 62% din alimentele din baza de date FNDDS au îndeplinit criteriile pentru cel puțin unul din cele trei grupuri identificate. Majoritatea acestor alimente (70%) au avut concentrații ridicate de grăsimi și sodiu, cum ar fi cazul cărnii sau ouălor și alimentelor pe bază de lapte, ca omleta sau sosurile din brânză.

De asemenea, 25% din alimentele hipergustoase conţineau cantități ridicate de grăsimi și zahăr, iar 16% din aceste alimente aveau concentrații ridicate de carbohidrați și sodiu. Mai puțin de 10% s-au calificat în cel puțin două grupuri. Cel mai șocant a fost faptul că alimentele etichetate ca neavând grăsimi sau având grăsimi reduse, zahăr, sare sau calorii au reprezentat 5% din alimentele hipergustoase identificate de cercetători.

Cercetătorii speră ca studiul să ridice un semnal de alarmă pentru consumatorii de alimentele hipergustoase, să îmbunățească dietele copiilor inclusiv prin restricționarea acestor alimente în cantinele școlare deoarece „creierele elevilor sunt încă în curs de dezvoltare și pot fi afectate de aceste tipuri de alimente”. Autorii studiului intenționează să realizeze și o cercetare care să compare alimentele existente pe piața americană cu cele din alte state, cum ar fi cele consumate în sudul Italiei unde predomină dieta mediteraneeană.

sursa: Science Daily


Data actualizare: 19-11-2019 | creare: 19-11-2019 | Vizite: 49
Bibliografie
Data-driven definition of unhealthy yet pervasive 'hyper-palatable' foods, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2019/11/191105104436.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.