Demența vasculară - un nou model de clasificare propus pentru înțelegerea formelor multiple ale bolii

Un nou studiu realizat în cadrul University of New Mexico propune un model inovator pentru clasificarea și caracterizarea formelor de demență vasculară. Lucrarea, publicată în The American Journal of Pathology în august 2025, a fost selectată de editorii revistei datorită contribuției sale semnificative la înțelegerea patologiei cerebrovasculare în declinul cognitiv.

Context

Demența vasculară, cauzată de afectarea vaselor mici de sânge ale creierului, reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale declinului cognitiv la nivel global. Spre deosebire de boala Alzheimer, caracterizată prin depunerea anormală de plăci amiloide și ghemuri de proteine tau în țesutul neural, demența vasculară este adesea rezultatul ischemiei cronice și al inflamației vasculare.

Condiții precum hipertensiunea arterială, ateroscleroza și diabetul zaharat sunt bine cunoscute drept factori de risc importanți, însă, după cum subliniază Bearer, alți factori emergenți – printre care se numără prezența nanoplasticelor și microplasticelor în creierul uman – rămân încă puțin înțeleși.

În lipsa unei clasificări clare a proceselor patologice vasculare, cercetătorii și clinicienii „au zburat orbește”, afirmă Bearer, ceea ce a îngreunat atât diagnosticul diferențial, cât și dezvoltarea unor terapii eficiente.

Despre studiul actual

În lucrarea sa, Elaine Bearer propune o abordare sistematică de identificare și categorisire a leziunilor vasculare cerebrale care contribuie la demență.

Cercetătoarea a identificat zece procese patologice distincte care pot conduce la afectarea creierului prin mecanisme precum:

• deficit de oxigen sau de nutrienți,

• scurgerea serului sanguin în țesutul cerebral,

• inflamație locală și

• scăderea eliminării deșeurilor metabolice.

Aceste fenomene determină apariția de microinfarcte repetate, care duc în timp la moarte neuronală și disfuncție cognitivă progresivă.

Pentru a caracteriza aceste leziuni, Bearer a utilizat tehnici histologice avansate, inclusiv colorări speciale și microscopie de ultimă generație, pentru a examina cu minuțiozitate țesuturi cerebrale provenite dintr-o bancă de creiere donate de familiile pacienților din New Mexico decedați cu diverse forme de demență.

Studiul a relevat că un număr semnificativ de pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer prezentau concomitent leziuni ale vaselor mici cerebrale, ceea ce sugerează o interacțiune între patologiile vasculare și cele neurodegenerative.

„Estimăm că în New Mexico, aproximativ jumătate dintre pacienții diagnosticați cu Alzheimer prezintă și afectare vasculară cerebrală”, afirmă Bearer.

Cercetătoarea propune dezvoltarea unei noi clasificări și a unui sistem de scorare a leziunilor vasculare, care ar putea permite:

• o evaluare mai precisă a severității bolii la pacienții vii și la cei decedați,

• o corelare mai bună între patologia vasculară și simptomele cognitive,

• și, pe termen lung, identificarea unor ținte terapeutice specifice.

În acest sens, National Institutes of Health (NIH) a lansat ideea formării unui grup de consens alcătuit din neuropatologi de top, pentru a dezvolta această nouă schemă de clasificare.

Rezultate și implicații

Una dintre cele mai notabile contribuții ale lucrării este integrarea factorilor de mediu în analiza patologiei cerebrale. Bearer a observat cantități semnificative de nano- și microplastice în creierele persoanelor cu demență, în special în regiunile afectate de inflamație și leziuni vasculare.

Ea afirmă: „Descoperirea nanoplasticelor în creier reprezintă un nou jucător pe terenul patologiei cerebrale. Toată gândirea noastră actuală despre boala Alzheimer și alte forme de demență trebuie revizuită în lumina acestei descoperiri.”

Analizele preliminare sugerează că:

• nivelul de particule plastice este mai mare la persoanele cu demență comparativ cu cele fără afectare cognitivă,

• cantitatea de plastic pare să se coreleze cu gradul și tipul de demență,

• și prezența acestora se asociază cu niveluri crescute de inflamație cerebrală.

Aceste rezultate deschid o direcție complet nouă de cercetare, sugerând că poluarea cu particule plastice ar putea reprezenta un factor de risc neurologic cu implicații majore pentru sănătatea publică.

Studiul se bazează pe o colaborare de lungă durată cu Gary Rosenberg, MD, profesor de neurologie și director al UNM Alzheimer’s Disease Research Center (ADRC). Centrul a obținut în 2024 un grant NIH de 21,7 milioane de dolari, care a finanțat și cercetarea actuală. Rosenberg, un pionier în studiul relației dintre boala vasculară și simptomele de demență, a fost anterior președinte al Departamentului de Neurologie și director al Center for Memory & Aging din cadrul UNM.

Bearer subliniază că descrierea detaliată și sistematică a modificărilor vasculare propusă în acest articol reprezintă o inovație majoră: „Ceea ce sper este să colaborăm cu alte centre ADRC din țară pentru a dezvolta ghiduri de consens privind clasificarea modificărilor vasculare și impactul nano- și microplasticelor asupra creierului.”

Concluzii

Lucrarea “Exploring Vascular Contributions to Cognitive Impairment”, publicată în The American Journal of Pathology (DOI: 10.1016/j.ajpath.2025.07.007), oferă o perspectivă complet nouă asupra modului în care patologia vasculară, inflamația și factorii de mediu interacționează în declinul cognitiv.

Prin definirea unui cadru unitar de analiză a modificărilor vasculare cerebrale și evidențierea potențialului rol al microplasticelor, studiul deschide o nouă etapă în cercetarea demenței vasculare și în dezvoltarea unor strategii terapeutice personalizate.