Depresia maternă perturbă comportamentele esențiale ale maternității

Depresia maternă perturbă comportamentele esențiale ale maternității

©

Autor:

Depresia maternă perturbă comportamentele esențiale ale maternității

Un studiu sistematic internaÈ›ional, publicat în iulie în Harvard Review of Psychiatry, evidenÈ›iază efectele depresiei materne asupra comportamentului parental. Cercetarea, realizată de echipa coordonată de Dr. Tiago N. Munhoz de la Universitatea Federală din Pelotas, Brazilia, a analizat date din ultimul deceniu È™i a concluzionat că depresia maternă afectează în mod semnificativ interacÈ›iunea mamă-copil în aproape toate aspectele fundamentale ale îngrijirii parentale.
Depresia maternă, definită ca tulburare depresivă majoră apărută în sarcină sau în primele 4–30 de săptămâni postpartum, este un factor de risc cunoscut pentru dezvoltarea copilului. TotuÈ™i, până acum, cele mai recente recenzii sistematice disponibile includeau doar studii până în 2013 È™i doar din surse în limba engleză. Noua analiză aduce o actualizare riguroasă È™i extinsă, acoperind o diversitate geografică È™i lingvistică mult mai mare.

Metodologie

  • Căutări sistematice în baze de date majore (MEDLINE, PubMed, Embase etc.) pentru perioada 2013–2023.
  • Au fost selectate 29 de studii observaÈ›ionale, fără restricÈ›ii de limbă, care evaluau practicile parentale ale mamelor cu depresie.
  • Au fost excluse studiile axate pe stiluri parentale generale (ex. autoritar, permisiv), concentrându-se doar pe comportamente specifice îndreptate spre copil.
  • Studiile proveneau din 17 țări, incluzând regiuni din Europa, Asia, America Latină, America de Nord È™i Orientul Mijlociu.

Rezultate

Perturbarea atașamentului mamă-copil

Toate cele 14 studii care au evaluat calitatea legăturii emoÈ›ionale între mamă È™i copil au identificat o alterare semnificativă în cazul depresiei materne. Scorurile mai mari pe scara Edinburgh Postnatal Depression Scale au fost corelate cu un ataÈ™ament mai slab, conform Postpartum Bonding Questionnaire.

Deficite în comportamentele parentale

Depresia maternă a fost asociată cu:

  • Reducerea sensibilității la nevoile copilului;
  • Scăderea implicării în activitățile zilnice;
  • Angajament diminuat față de responsabilitățile parentale;
  • InteracÈ›iuni afective reduse (mai puÈ›ine zâmbete, atingeri, contact vizual);
  • Plăcere scăzută în relaÈ›ia cu copilul;
  • CreÈ™terea emoÈ›iilor negative È™i a ostilității;
  • Aplicarea inconsecventă a pedepselor;
  • Disciplină relaxată sau absentă.


O singură cercetare, realizată în SUA pe un eÈ™antion restrâns de mame cu venituri mici, nu a constatat asocieri semnificative între depresie È™i sensibilitate parentală.

Distribuția geografică a studiilor

  • 10 studii în Europa È™i Asia Centrală
  • 6 în Asia de Est/Pacific
  • 6 în America Latină È™i Caraibe
  • 5 în America de Nord
  • 2 în Orientul Mijlociu/Africa

Relevanță clinică

Rezultatele evidenÈ›iază impactul depresiei materne nu doar asupra sănătății mamei, ci È™i asupra calității mediului emoÈ›ional în care creÈ™te copilul. Astfel, intervenÈ›iile psihologice bazate pe terapia cognitiv-comportamentală È™i mindfulness pot îmbunătăți relaÈ›ia mamă-copil È™i pot reduce comportamentele parentale negative.

Limitări ale analizei

  • Majoritatea studiilor au fost realizate în țări cu venituri mari, limitând generalizarea globală.
  • Lipsa unei meta-analize cuantitative împiedică evaluarea efectului cumulat.
  • Accentul pus exclusiv pe practici parentale izolate, fără evaluarea stilului parental general.

Concluzii

Depresia maternă este asociată în mod consistent cu dificultăți semnificative în interacÈ›iunea cu copilul, afectând ataÈ™amentul, implicarea È™i receptivitatea. Aceste deficite pot avea implicaÈ›ii de durată pentru dezvoltarea emoÈ›ională È™i socială a copilului. Sunt necesare studii longitudinale în contexte culturale diverse pentru a înÈ›elege pe deplin traiectoria efectelor È™i pentru a adapta intervenÈ›iile în funcÈ›ie de nevoile populaÈ›iei.

Susținerea sănătății mintale materne este esențială pentru o dezvoltare optimă a copilului și pentru echilibrul familial general.


Data actualizare: 15-07-2025 | creare: 15-07-2025 | Vizite: 186
Bibliografie
Lages, E. M., et al. (2025). The Impact of Maternal Depression on Early Parenting: A Systematic Review. Harvard Review of Psychiatry. https://doi.org/10.1097/hrp.0000000000000434

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Depresia postnatală la bărbaÈ›i
  • Diabetul gestaÈ›ional asociat cu depresia, atât la începutul sarcinii, cât È™i după naÈ™tere
  • Epidurala ar putea scădea riscul depresiei postpartum?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum