Primul studiu sistematic asupra sportivelor de culturism dezvăluie un risc crescut de moarte subită cardiacă în rândul acestora

Participarea femeilor la competițiile de culturism a crescut constant în ultimele decenii, transformând această disciplină într-o ramură sportivă tot mai complexă și competitivă. Până în prezent, literatura științifică s-a concentrat în principal asupra bărbaților, unde au fost raportate riscuri crescute de mortalitate și moarte cardiacă subită (MCS). Absența unor date similare pentru femei a determinat realizarea unui studiu, care oferă prima analiză sistematică a rata de mortalitate și a cauzelor de deces în rândul culturistelor, pe o perioadă extinsă de 16 ani. Un obiectiv secundar a fost compararea rezultatelor cu cele obținute anterior la bărbați, pentru a identifica eventuale diferențe de sex în riscul de deces și profilul cauzelor fatale.

Metodologie

Designul studiului publicat în revista European Heart Journal a urmat aceeași metodologie aplicată anterior în analiza mortalității la bărbați (2005–2020), folosind baze de date publice și criterii uniforme de înregistrare. În total, au fost analizate trei divizii competiționale feminine: Women’s Bodybuilding, Women’s Physique și Figure. Pragul de vârstă pentru categoria de master a fost stabilit la 35 de ani. Mortalitatea a fost exprimată în decese la 100.000 ani-atlet (AY), iar intervalele de încredere de 95% au fost calculate conform distribuției Poisson. Pentru comparația între sexe au fost determinate rapoarte de incidență, fără ajustări suplimentare pentru covariate.

Rezultate

Caracteristicile generale

În perioada 2005–2020, 9.447 de atlete au participat la 700 de competiții internaționale organizate de International Fitness and Bodybuilding Federation. În total, au fost raportate 32 de decese, la o vârstă medie de 42,7 ± 9,8 ani, dintre care aproape jumătate proveneau din America de Nord. Cauza exactă a decesului a fost identificată în 24 de cazuri (75%).

Cauze și incidențe

• 10 decese (31% din total) au fost clasificate drept morți cardiace subite (MCS), la o vârstă medie de 42,2 ± 10,9 ani.
• 7 decese au fost de natură traumatică (accidente, leziuni externe).
• 12 cazuri au fost non-traumatice, asociate cel mai frecvent cu posibile tulburări cardiovasculare sau efecte toxice ale substanțelor de performanță (PED).

Autopsiile disponibile (n=2) au evidențiat absența cardiomegaliei și a hipertrofiei ventriculare stângi, deși în ambele cazuri s-a confirmat abuzul de substanțe pentru îmbunătățirea performanței (PED). Alte două cazuri au fost documentate toxicologic cu rezultate similare, ceea ce sugerează o asociere semnificativă între utilizarea PED și riscul de deces.

Rata globală de mortalitate a fost de 33,5 decese la 100.000 AY (interval de încredere 95%: 22,9–47,3), iar rata de MCS de 10,5 la 100.000 AY (interval de încredere 95%: 5,0–19,3). Categoria Women’s Bodybuilding a înregistrat cele mai mari valori, în special la sportivele profesioniste, unde incidența MCS a fost de 53,9/100.000 AY, comparativ cu 2,5/100.000 AY la sportivele amatoare.

Nouă decese au fost raportate la sportive master (vârstă medie: 51,6 ani), dintre care trei prin MCS. În plus, șapte femei au decedat în interval de un an după ultima competiție, două dintre acestea prin moarte cardiacă subită survenită în proximitatea imediată a unui concurs.

Compararea între sexe

Comparativ cu rezultatele anterioare la bărbați, cauzele de deces au fost similare ca distribuție, însă incidența globală a mortalității a fost semnificativ mai mică la femei (rate de incidență = 0,53; interval de încredere 95%: 0,35–0,78). Pentru MCS, raportul de incidență a fost de 0,43 (interval de încredere 95%: 0,19–0,87), ceea ce confirmă un risc redus al femeilor față de bărbați. La nivel profesional, ratele de incidență pentru MCS a fost chiar mai mic (0,28; interval de încredere 95%: 0,11–0,64), sugerând o diferență de sex importantă în susceptibilitatea la moarte cardiacă subită.

Interpretare

Acest studiu este prima analiză sistematică a mortalității în rândul femeilor culturiste și confirmă că, deși riscurile sunt mai scăzute decât la bărbați, moartea cardiacă subită rămâne principala cauză de deces în acest grup. Lipsa anomaliilor structurale cardiace la cazurile autopsiate sugerează posibile diferențe sex-specifice în remodelarea cardiacă, susținând ipoteza că femeile prezintă un risc intrinsec mai mic de MCS datorită particularităților hormonale și fiziologice.

Cu toate acestea, factorii de risc comportamentali și fiziologici care cresc mortalitatea la bărbați - antrenamente extreme, manipulări drastice ale greutății, deshidratare voluntară și abuz de PED - sunt, cel mai probabil, prezenți și în rândul femeilor. Deși prevalența utilizării PED este mai mică la sportive, impactul lor asupra sănătății cardiovasculare și metabolice rămâne semnificativ. Riscurile pot fi accentuate de particularități endocrine feminine, inclusiv tulburări de ciclu menstrual și dezechilibre hormonale induse de steroizi anabolizanți.

Un rezultat remarcabil al studiului este proporția crescută de decese prin suicid și omucidere (13% din total), de peste patru ori mai mare decât la bărbați. Acest aspect sugerează o vulnerabilitate psihosocială crescută la sportivele de culturism, asociată presiunilor estetice, perfecționismului corporal și stresului competitiv, factori care pot amplifica tulburările depresive sau de imagine corporală. Astfel, autorii subliniază necesitatea introducerii unor strategii integrate de sprijin psihologic și monitorizare mentală în acest domeniu sportiv.

Comparativ cu alte discipline sportive, incidența MCS la culturiste este semnificativ mai mare decât în alte populații atletice feminine, deși diferențele metodologice între studii limitează comparațiile directe. Totuși, rezultatele indică faptul că culturismul feminin, la nivel competitiv înalt, comportă riscuri medicale considerabile ce justifică monitorizarea cardiologică periodică, educația preventivă și supravegherea consumului de PED.

Limitări

Studiul are caracter retrospectiv și se bazează pe date publice, fără ajustări pentru factori de confuzie precum statutul socio-economic sau istoricul medical. Lipsa rapoartelor sistematice de autopsie și analize toxicologice poate duce la subraportarea cauzelor reale de deces. În plus, imposibilitatea evaluării detaliate a antrenamentelor, dietei și istoricului PED reduce precizia estimărilor.

Concluzii

Deși mortalitatea în rândul culturistelor este mai mică decât la bărbați, studiul demonstrează că riscurile asociate cu practicarea intensă a culturismului nu sunt limitate la sexul masculin. Comportamentele extreme de antrenament, restricțiile alimentare severe, deshidratarea voluntară și utilizarea necontrolată a substanțelor de performanță pot crește riscul de deces și la sportive. Este necesară implementarea unor măsuri preventive multidisciplinare - medicale, educaționale și psihologice - pentru protejarea sănătății femeilor implicate în acest sport de performanță.