Dieta săracă în FODMAP: o strategie eficientă pentru ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil

Sindromul de colon iritabil este una dintre cele mai frecvente afecțiuni funcționale ale tractului gastrointestinal, afectând până la 23% din populația globală, cu o prevalență semnificativ mai mare la femei. Această tulburare se caracterizează prin dureri abdominale recurente asociate cu modificări ale tranzitului intestinal și poate influența negativ calitatea vieții, starea emoțională, dieta și funcționarea socială a pacientului. În lipsa unei etiologii organice clare, intervențiile terapeutice se axează în special pe gestionarea simptomelor, iar recent, intervențiile dietetice au căpătat un rol central în acest proces.
Unul dintre cele mai promițătoare regimuri alimentare este dieta săracă în FODMAP (oligo-, di-, monozaharide fermentabile și polioli), care limitează consumul unor carbohidrați slab absorbiți și fermentabili ce agravează simptomele gastrointestinale. În contextul unei lipse de ghiduri alimentare specifice pentru Sindromul de colon iritabil în Orientul Mijlociu, acest studiu desfășurat în Jeddah, Arabia Saudită, a evaluat impactul unei intervenții dietetice low-FODMAP asupra severității simptomelor la pacienți diagnosticați cu sindromul de colon iritabil.

Carbohidrații FODMAP sunt slab absorbiți în intestinul subțire, au activitate osmotică și sunt fermentați de microbiota colonică, ceea ce duce la acumulare de gaz, balonare, diaree sau dureri abdominale. Studiile anterioare au arătat eficiența unei diete low-FODMAP în reducerea acestor simptome și îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu sindromul de colon iritabil. Totodată, este recunoscut faptul că mulți pacienți raportează agravarea simptomelor după mese, ceea ce subliniază importanța intervențiilor nutriționale ca primă linie de tratament.

Despre studiu

Participanți

Studiul a inclus 45 de adulți (33 femei, 12 bărbați) cu vârste între 18 și 45 de ani, diagnosticați cu sindrom de colon iritabil, majoritatea având forme diareice sau mixte, conform criteriilor Rome III. Au fost excluse persoanele cu boli cronice, intervenții abdominale anterioare, sarcină, utilizare de suplimente sau medicamente, obezitate, și cele cu boală celiacă.

Intervenția

Participanții au urmat un program de 10 săptămâni, structurat în două faze:

•  Faza de restricție (6 săptămâni): eliminarea alimentelor bogate în FODMAP.
•  Faza de reintroducere (4 săptămâni): reintroducerea treptată a grupurilor FODMAP pentru identificarea toleranței individuale.

Intervenția a fost ghidată online (prin Zoom și WhatsApp) și toate materialele au fost adaptate cultural și traduse în limba arabă.

Instrumente de evaluare

•  Scala IBS-SSS pentru severitatea simptomelor (scor 0–500).
•  Chestionar FFQ validat și adaptat pentru consumul de alimente bogate în FODMAP.
•  Chestionare demografice și de stil de viață.

Rezultate

Reducerea severității simptomelor

•  Scorul mediu IBS-SSS a scăzut de la 290 la 190 după intervenție.
•  Procentul de pacienți cu simptome severe a scăzut de la 17,8% la 14%.
•  Ponderea celor cu simptome moderate a crescut ușor, reflectând o ameliorare globală a simptomatologiei.

Modificări în aportul nutrițional

•  Aportul caloric total a scăzut semnificativ, în special din carbohidrați (efect 1.80) și grăsimi (efect 1.42).
•  Proteinele au avut o scădere moderată (efect 0.62).
•  Aportul de zahăr, amidon și fibre a scăzut marcant.
•  Cele mai mari reduceri în FODMAP:

• Fructo-oligozaharide (efect 1.61),
• Fructoză în exces (1.22),
• Lactoză (0.86).

Corelații semnificative

•  Înainte de intervenție, pacienții cu simptome severe consumau mai puțină lactoză decât cei cu simptome moderate.
•  După intervenție, consumul mai mare de sorbitol s-a asociat cu simptome mai ușoare.
•  Femeile aveau un consum mai mare de FODMAP-uri înainte de dietă, diferență care a dispărut după reeducare alimentară.
•  Consumul de lactoză și fructoză a fost mai mare în grupul 31–45 ani decât în cel 18–30 ani.

Interpretare

Acest studiu confirmă beneficiile documentate ale unei diete low-FODMAP în ameliorarea simptomelor sindromului de colon iritabil, evidențiind:

•  Prevalența crescută la femei, în acord cu literatura internațională, posibil explicabilă prin diferențele hormonale, sensibilitatea viscerala crescută și factorii psihosociali.
•  Importanța intervenției personalizate, adaptate la specificul cultural și alimentar local.
•  Necesitatea monitorizării nutriționale, întrucât dieta a redus și aporturi benefice, precum calciul, vitamina C și riboflavina - aspecte ce pot duce la deficiențe dacă dieta este urmată pe termen lung fără supraveghere.

Rezultatele susțin literatura anterioară care subliniază că fermentarea FODMAP-urilor în colon produce gaze și simptome gastrointestinale. Eliminarea acestor compuși a dus la o scădere evidentă a disconfortului gastrointestinal, dar și la modificări în consumul de nutrienți esențiali.

Concluzii

Implementarea unei diete sărace în FODMAP, timp de 10 săptămâni, a dus la o reducere semnificativă a severității simptomelor la pacienții cu sindrom de colon iritabil în special la cei cu forme diareice și mixte. Intervenția a fost eficientă și bine tolerată în context urban, iar rezultatele susțin extinderea utilizării acestei diete în practica clinică.

Totuși, este esențial ca această abordare să fie însoțită de consiliere nutrițională profesională, pentru a preveni apariția de deficiențe nutriționale. În lipsa unui echilibru nutrițional atent monitorizat, riscurile pe termen lung pot include malnutriția și dezechilibre metabolice.

Recomandări:

•  Elaborarea de ghiduri alimentare naționale adaptate pentru sindromul de colon iritabil.
•  Implicarea nutriționiștilor în consilierea pacienților.
•  Evaluarea pe termen lung a aderenței și a efectelor nutriționale.
•  Studii randomizate controlate suplimentare pentru validarea intervenției în alte regiuni.

Acest studiu aduce dovezi suplimentare privind valoarea terapiei nutriționale în tulburările funcționale intestinale și întărește rolul central al dietei în medicina personalizată.