Efectele COVID-19 persistente asupra adolescenților, documentate într-un studiu amplu

Ca urmare a restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii pandemiei COVID-19, calitatea vieții copiilor și adolescenților din întreaga lume a fost afectată. Un nivel ridicat de anxietate și depresie a fost raportat în rândul adolescenților pediatrici, dintre care mulți au fost lipsiți de interacțiunea socială cu colegii în timpul pandemiei. În plus, o serie de simptome fizice au persistat și după infecția cu virusul SARS-CoV-2. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit COVID-19 de lungă durată la adulți, un spectru definit de simptome care definesc manifestările post-COVID-19 nu a fost încă descris la copii și adolescenți.

Un nou studiu, publicat în The Lancet: Child and Adolescent Health Journal, la care au participat peste 121.000 de adolescenți din Danemarca, s-a bazat pe ipoteza faptului că infecția cu noul SARS-CoV-2 ar putea avea un impact asupra prevalenței, intensității și duratei simptomelor de lungă durată, a rezultatelor psihologice și sociale, cât și a absenței la școală din cauza bolii. Cercetătorii au investigat rezultatele și simptomele de sănătate ale COVID-19 prelungit la adolescenții care au fost testați pozitiv pentru SARS-CoV-2. În cadrul studiului, oamenii de știință au comparat indivizi pozitivi SARS-CoV-2 (grup de caz) cu un grup de control care nu a fost niciodată infectat cu SARS-CoV-2.

Participanții la studiu au fost rugați să completeze două chestionare, dar și un sondaj care oferă informații despre o listă cu cele mai frecvente simptome ale COVID-19 persistent care au fost identificate în 2021. Un total de 6.630 de pacienți (grup de caz) au răspuns tuturor chestionarelor, dintre care aproape 3.000 de pacienți aparțineau grupului cu simptome persistente ale COVID-19. Doar 21.640 de participanți au răspuns și au fost eligibili pentru a constitui grupul de control. S-a constatat că în grupul de caz, 61,9% dintre participanți au prezentat cel puțin un simptom timp de mai mult de două luni, comparativ cu 57% în grupul de control.

Interesant este faptul că mai multe persoane de sex feminin participante au avut simptomele timp de mai mult de două luni în comparație cu bărbații din ambele grupuri. De asemenea, a fost raportat că la patru săptămâni după infecție, 65,7% dintre participanții din grupul de caz au prezentat cel puțin un simptom nou care nu a fost prezent înainte de a fi testați pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2. Un număr mai mare de participanți din grupul de caz au raportat 16 sau mai multe zile de boală ori absență de la școală decât grupul de control

Cele mai raportate simptome persistente de COVID-19 au fost oboseala, pierderea poftei de mâncare, durerile de cap, dificultățile de respirație, lipsa de atenție și pierderea memoriei. În general, participanții din grupul de caz au avut rezultate mai proaste legate de simptomele generice, calitatea vieții și impactul psihologic al bolii. Cu toate acestea, participanții grupului de control au prezentat efecte mai grave decât grupul de caz în ceea ce privește schimbările de dispoziție, erupțiile cutanate, buzele uscate, cearcănele periorbitale, cât și în ceea ce privește teama și anxietatea legate de virusul care le-a afectat viața de zi cu zi.

sursa: News Medical
foto: Good Studio / Shutterstock.com

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.