Efectele eczemei asupra calității vieții la vârstnici

Un studiu realizat la Universitatea din Oulu și publicat în Journal of the American Geriatrics Society la data de 14 iulie 2025 a analizat relația dintre prezența eczemei și calitatea vieții la o populație vârstnică din nordul Finlandei, cercetarea arătând că această afecțiune dermatologică frecventă este asociată cu o deteriorare semnificativă a mai multor dimensiuni ale bunăstării fizice și psihice.

Rezumat

• Eczema afectează până la 51% dintre persoanele peste 60 de ani, fiind cea mai frecventă afecțiune cutanată la vârstnici.

• Persoanele vârstnice cu eczemă raportează o calitate a vieții mai scăzută, mai multe simptome fizice și un nivel mai crescut de anxietate.

• După ajustarea pentru factori de confuzie, eczema rămâne asociată independent cu o probabilitate crescută de afectare a calității vieții.

• Rezultatele subliniază necesitatea unei abordări clinice adaptate vârstnicilor, chiar și în cazul formelor considerate ușoare de eczemă.

Context

Eczema reprezintă un grup heterogen de boli inflamatorii cutanate caracterizate prin prurit, eritem, senzație de arsură, durere locală și disconfort persistent. La vârstnici, cea mai frecventă formă este eczema asteatozică (xeroza cutanată), urmată de eczema seboreică și eczema mâinilor.

Deși impactul eczemei asupra calității vieții este bine documentat la populațiile mai tinere, datele privind vârstnicii sunt limitate. Studiile anterioare sugerează că afecțiunile cutanate inflamatorii pot afecta somnul, pot induce oboseală cronică, pot agrava starea psihică și pot favoriza izolarea socială, uneori fiind asociate inclusiv cu idei suicidare. Comparativ cu alte patologii dermatologice, precum cancerele cutanate, eczema a fost mai puțin studiată din perspectiva impactului psihosocial la persoanele în vârstă.

Despre studiul actual

Analiza se bazează pe datele colectate în cadrul Northern Finland Birth Cohort 1966 – Parent’s Study, un program epidemiologic longitudinal care urmărește părinții persoanelor născute în nordul Finlandei în anul 1966.

În anul 2018, părinții supraviețuitori ai membrilor cohortei au fost invitați să participe la un studiu amplu de sănătate, care a inclus:

• un chestionar detaliat privind starea generală de sănătate, afecțiunile cutanate și calitatea vieții;

• un examen dermatologic complet pentru participanții din zona Oulu.

Populația studiată

• Chestionarul a fost trimis către 12.027 de persoane.

• Au răspuns 5.559 participanți, dintre care 5.415 (45%) au furnizat informații relevante privind prezența sau absența eczemei.

• Date clinice dermatologice au fost disponibile pentru 552 de persoane.

• Vârsta medie a participanților a fost de 77,6 ani.

Evaluarea calității vieții

Calitatea vieții a fost evaluată prin întrebări privind:

• percepția globală a calității vieții;

• gradul de bucurie față de viață;

• perspectiva asupra viitorului;

• prezența simptomelor fizice (durere, mâncărime, disconfort);

• simptome de depresie și anxietate.

Analiza statistică a utilizat regresie logistică, fiind calculate rapoarte de șanse (odds ratio) brute și ajustate. Modelele ajustate au inclus ca factori de confuzie: sexul, nivelul educațional, vârsta, statutul marital, precum și starea generală de sănătate fizică. Pragul de semnificație statistică a fost stabilit la p < 0,05.

Rezultate

Autoevaluarea stării de sănătate și a calității vieții

Persoanele cu eczemă au raportat:

• o stare generală de sănătate semnificativ mai slabă comparativ cu cele fără eczemă;

• o frecvență mai mare a simptomelor precum durerea, mâncărimea și disconfortul cutanat;

• scoruri mai slabe pentru plăcerea de a trăi și perspectiva asupra viitorului.

Analiza de regresie logistică

Comparativ cu persoanele fără eczemă, cele cu eczemă au prezentat:

• o probabilitate cu 43% mai mare de a raporta o calitate a vieții redusă
  (raport de șanse ajustat = 1,43; interval de încredere 95%: 1,15–1,79; p = 0,001);

• o probabilitate cu 43% mai mare de a raporta multiple simptome sau afecțiuni
  (raport de șanse ajustat = 1,43; interval de încredere 95%: 1,09–1,86; p = 0,008);

• o probabilitate cu 26% mai mare de a prezenta simptome de anxietate
  (raport de șanse ajustat = 1,26; interval de încredere 95%: 1,01–1,56; p = 0,036).

În cazul simptomelor depresive, asocierea a fost semnificativă în analiza brută, dar nu a mai rămas semnificativă după ajustarea pentru factorii de confuzie, sugerând o relație mai complexă între eczemă, comorbidități și depresie la vârstnici.

Datele obținute din examinările clinice dermatologice au reflectat tendințe similare cu cele din chestionare, însă nu toate asocierile au atins semnificație statistică, probabil din cauza dimensiunii mai reduse a eșantionului clinic.

Discuții și implicații clinice

Rezultatele confirmă că eczema, deși adesea percepută ca o afecțiune benignă, are un impact multidimensional asupra vieții persoanelor vârstnice. Vizibilitatea leziunilor cutanate poate genera rușine, stigmatizare și retragere socială, în timp ce pruritul și durerea afectează somnul și funcționarea zilnică.

Autorii subliniază că tratamentul adecvat poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, însă intervențiile trebuie adaptate vârstei și capacității funcționale a pacientului. Măsurile de primă linie includ utilizarea regulată a emolientelor și a corticosteroizilor topici, tratamente ce pot fi gestionate în medicina de familie sau geriatrie. În cazurile moderate sau severe, este indicată evaluarea dermatologică pentru fototerapie sau tratament sistemic.

Concluzie

Acest studiu populațional amplu arată că eczema este asociată independent cu o scădere semnificativă a calității vieții și cu o povară psihologică crescută la vârstnici. Recunoașterea acestui impact este esențială pentru optimizarea îngrijirii dermatologice și geriatrice și pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate a acestei populații vulnerabile.