Efectul de rebound al medicamentelor

©

Autor:

Efectul de rebound al medicamentelor

Efectul de rebound sumează totalitatea manifestărilor negative produse de anumite clase de medicamente în urma admistrării în mod discontinuu sau a întreruperii tratamentului. În majoritatea situațiilor, simptomele afecțiunii pentru care se prescrie medicamentul în cauză vor reveni, iar pacienții pot experimenta o exacerbare comparativ cu perioada anterioară administrării. Cu alte cuvinte, rebound-ul reprezintă o reacție paradoxală care cauzează înrăutățirea simptomelor unei boli, corelată cu admistrarea medicamentului destinat să o trateze.

De ce apare efectul de rebound?

Mecanismul fiziopatologic din spatele efectului de rebound este incomplet elucidat la ora actuală, însă cea mai plauzibilă ipoteză este cea a menținerii homeostaziei organismului. Termenul de homeostazie definește capacitatea organismului de a își menține în limite fiziologice constantele mediului intern. În cazul anumitor boli (hipertensiune arterială, depresie, etc.) simptomele ajung să fie integrate în starea bazală a organismului, motiv pentru care acesta tinde să perceapă acțiunea medicamentului drept un efect ce trebuie contracarat. Un studiu clinic efectuat în anul 2019 compară rebound-ul cu imaginea unei mingi aflate la suprafața apei, care în momentul când este împinsă sub apă tinde să revină deasupra sa, la un nivel superior celui inițial. (1), (2)

Ce clase medicamentoase determină efect de rebound?

Principalele clase de medicamente responsabile de apariția acestui efect fac parte din categoriile utilizate în tratamentul bolilor cardiovasculare, a tulburărilor psihiatrice, a afecțiunilor inflamtorii sau pulmonare. În continuare vor fi enumerate majoritatea categoriilor medicamentoase, alături de principalii reprezentanți:

1. Medicamente destinate afecțiunilor cardiovasculare:

  • Antianginoase: betablocante, blocante ale canalelor de calciu, nitrați;
  • Antihipertensive: alfablocante, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, hidralazină, nitroprusiat de sodiu;
  • Antiaritmice: amiodaronă, adenozină, flecainidă, lidocaină, procainamidă;
  • Anticoagulante: heparină, warfarină;
  • Antiagregante: acid acetilsalicilic, clopidogrel;
  • Diuretice: furosemid, torsemnid, triamteren.

2. Medicamente destinate afecțiunilor psihice:

  • Anxiolitice: benzodiazepine, barbiturice;
  • Sedativ-hipnotice: morfină, zopiclone, prometazină;
  • Antidepresive: inhibitori de monoaminozidază, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării de serotonină;
  • Antipsihotice: clozapină, haloperidol, fenotiazine.

3. Medicamente destinate afecțiunilor bronhopulmonare:

  • Bronhodilatatoare: salmeterol, formoterol, ipratropium, nedocromil, cromoglicat disodic.

4. Medicamente destinate afecțiunilor digestive:

  • Antiacide: antagoniști ai receptorilor H2, inhibitori de pompă de protoni, misoprostol, sucralfat.

5. Medicamente destinate afecțiunilor inflamatorii:

  • Antiiflamatoare nesteroidiene: salicilați, indometacin, ibuprofen, diclofenac, celecoxib;
  • Antiiflamatoare steroidiene: corticosteroizi.

6. Medicație antalgică:

  • cafeină, ergotamină, metisergid, opiacee. (2)


Care sunt efectele experimentate de pacienți?

Simptomele manifestate în cazul efectului de rebound sunt în principal cele ale afecțiunii pentru care se administrează medicamentul în cauză, însă amploarea acestora depinde de anumite variabile precum:

  • durata de acțiune a medicamentului;
  • timpul de înjumătățire (intervalul de timp în care doza produsului administrat scade la jumătate progresiv, până la eliminarea totală din organism);
  • doza administrată;
  • efectul primei doze (cu cât ameliorarea simptomatologiei are loc mai eficient, cu atât efectul de rebound este mai accentuat);
  • susceptibilitatea individuală;
  • tipul de medicament utilizat;
  • administrarea discontinuă.


În continuare vor fi exemplificate simptomele care pot apărea în funcție de afecțiunea tratată:

  • 1. Pusee hipertensive;
  • 2. Exacerbarea durerii anginoase (anginei pectorale), creșterea frecvenței crizelor;
  • 3. Reapariția durerii retrosternale din boala de reflux gastroesofagian;
  • 4. Hiperalgezie;
  • 5. Tulburări de ritm, predominant în etajul ventricular;
  • 6. Complicații tromboembolice;
  • 7. Înrăutățirea tulburărilor psihiatrice (insomnie, depresie, anxietate, atacuri de panică);
  • 8. Creșterea volumului plasmatic;
  • 9. Bronhoconstricție paradoxală. (3), (4)


După cât timp apare efectul de rebound?

Intervalul de timp de la întreruperea tratamentului până la apariția simptomelor depinde de fiecare medicament în parte, fiind demonstrat prin intermediul studiilor clinice:

  • Antiinflamatoare nesteroidiene - 14 zile
  • Inhibitori ai recaptării de serotonină – între 7 și 14 zile
  • Inhibitori ai pompei de protoni – între 7 și 14 zile
  • Antagoniști ai receptorilor H2 – între 3 și 8 zile
  • Acid acetilsalicilic – 10 zile (2), (3)


Cum poate fi prevenit efectul de rebound?

Având în vedere faptul că apariția efectul de rebound reprezintă o cauză de dezvoltare a adicției medicamentoase, modalitățile de prevenție ale acestora se suprapun.

  • 1. Reducerea dozei medicamentului către finalul tratamentului;
  • 2. Substituția medicamentului în cauză după întreruperea bruscă;
  • 3. Tratamentul simptomelor sevrajului, dacă acestea există (greață, vărsături, stare confuzională, oboseală, dificultăți de concentrare, etc.);
  • 4. Evitarea consumului de cofeină, în special dacă preparatul admistrat conține deja această substanță;
  • 5. Administrarea discontinuă conform timpului de înjumătățire a medicamentului (substanțele cu timp de înjumătățire lung pot fi administrate o dată la două sau trei zile) (5), (6), (7)

Data actualizare: 23-06-2022 | creare: 23-06-2022 | Vizite: 71
Bibliografie
(1) Antidepressant Withdrawal and Rebound Phenomena, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6637660/
(2) Rebound effects of modern drugs: serious adverse events unknown by health professionals, link: https://www.scielo.br/j/ramb/a/3StmPbRxwB4BzSSV8z6xtSN/?lang=en
(3) Rebound effect of drugs: fatal risk of conventional treatment and pharmacological basis of homeopathic treatment, link: https://www.researchgate.net/profile/Marcus-Teixeira-3/publication/263658167_Rebound_effect_of_drugs_Fatal_risk_of_conventional_treatment_and_pharmacological_basis_of_homeopathic_treatment/links/0f31753b8453a192f1000000/Rebound-effect-of-drugs-Fatal-risk-of-conventional-treatment-and-pharmacological-basis-of-homeopathic-treatment.pdf
(4) Are You Suffering From the Rebound Effect?, link: https://health.usnews.com/wellness/articles/2016-11-09/are-you-suffering-from-the-rebound-effect
(5) Dependence, withdrawal and rebound of CNS drugs: an update and regulatory considerations for new drugs development , link: https://academic.oup.com/braincomms/article/1/1/fcz025/5588408
(6) Rebound Headaches, link: https://www.webmd.com/migraines-headaches/rebound-headaches
(7) Rebound Insomnia, link: https://www.dawn.health/blog/rebound-insomnia
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Antibioticele ar putea influența eficiența terapiilor anticancer
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.