Efectul evaluării prin inteligență artificială asupra comportamentului uman

Un studiu amplu recent explorează impactul psihologic al evaluărilor realizate de algoritmi și inteligență artificială (IA) asupra comportamentului persoanelor evaluate. Studiul, realizat de o echipă internațională de cercetători și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, aduce dovezi empirice consistente pentru un fenomen denumit „efectul evaluării prin IA”, conform căruia simpla informare că evaluarea este realizată de un algoritm determină oamenii să-și modifice comportamentul, accentuând dimensiunile analitice ale personalității.
Evaluările algoritmice devin tot mai frecvente în procesele de selecție pentru locuri de muncă și admitere academică, fiind percepute ca soluții eficiente și obiective. Totuși, cercetări anterioare indică faptul că oamenii dezvoltă credințe comune ("lay beliefs") despre cum funcționează IA - în special convingerea că aceasta favorizează trăsăturile analitice și logice, în detrimentul celor intuitive sau emoționale. Aceste percepții pot conduce la comportamente adaptative, distorsionând evaluările autentice.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 12 studii experimentale și observaționale, totalizând 13.342 de participanți, și a explorat modificările comportamentale induse de simpla informare că evaluatorul este un algoritm versus o ființă umană.

Studiile au variat în design (între-subiecți, intra-subiecți), context (angajare, admitere academică), instrumente de măsurare (raportare subiectivă vs. comportamente reale), și manipulări (informații privind evaluatorul, contraargumente la credințele despre IA).

Metodologie cheie

• Pilot cu 278 de freelanceri pe Upwork - scoruri mai analitice sub evaluare IA (media = 4.41) față de evaluare umană (media = 4.02).
• Studiu controlat (N = 513) - evaluare IA a crescut semnificativ abordarea analitică a sarcinii (d = 0.44) și a redus componenta intuitivă.
• Studiu pe eșantion reprezentativ SUA (N = 1.166) - efectul a fost mai puternic la tinerii sub 62 de ani și persoanele cu anxietate legată de performanță.
• Studiu longitudinal (N = 1.138) - analiza intra-subiecți a confirmat că tranziția de la evaluator uman la IA crește marcant scorurile analitice.
• Studiu comportamental cu auto-prezentare prin ierarhizarea atributelor - participanții au evidențiat atribute analitice în condiția IA (P < 0.001).

Manipulări experimentale adiționale

• Luați în considerare opusul: participanții invitați să-și conteste convingerile despre IA au prezentat mai puțin comportament analitic.
• IA-intuitivă: expunerea la ideea că IA poate evalua și dimensiuni emoționale a redus efectul comportamental.
• Evaluare mixtă IA+uman: comportamentul analitic a fost mai scăzut comparativ cu evaluarea exclusiv IA, dar tot peste evaluarea exclusiv umană.

Rezultate

Studiile converg asupra unei concluzii clare: evaluarea percepută ca fiind realizată de IA determină participanții să se prezinte ca fiind mai analitici și mai puțin intuitivi, comparativ cu evaluarea umană sau în absența unei evaluări. Efectul este explicat prin ceea ce autorii numesc „convingerea priorității analitice” - credința că IA favorizează trăsăturile logice, cantitative și raționale.

Dimensiunea efectului

• Efecte între-subiecți: d = 0.25 – 0.72 în funcție de studiu.
• Efecte intra-subiecți: schimbări semnificative în autoevaluare la schimbarea evaluatorului (t > 5, P < 0.001).
• Într-un scenariu simulat de angajare, 27% dintre candidați ar fi selectați doar dacă ar fi evaluați de IA, nu de un om.

Concluzii și implicații

Studiul evidențiază riscurile pe care le implică transparența în utilizarea IA în evaluare: dacă oamenii își modifică strategic comportamentul pe baza unor credințe incorecte despre criteriile IA, validitatea evaluării este compromisă. Acest lucru poate avea consecințe directe în recrutare, educație și alocarea de resurse publice.

Autorii recomandă ca organizațiile să evalueze și să corecteze aceste efecte comportamentale prin:

• informări detaliate despre modul real de funcționare al IA,
• contracararea credințelor eronate,
• adaptarea legislației pentru a nu induce noi forme de bias comportamental.

De asemenea, se sugerează extinderea cercetărilor viitoare spre alte dimensiuni ale auto-prezentării (ex. creativitate, etică, risc) și impactul pe termen lung asupra carierei și bunăstării psihologice.