Eficiența formatului „sandvișul adevărului” în combaterea miturilor despre carne

Consumul excesiv de carne în țările cu venituri mari depășește recomandările pentru o alimentație sănătoasă și durabilă, generând consecințe negative asupra sănătății publice și a mediului. În acest context, studiul publicat în Food Quality and Preference de o echipă germană de cercetători investighează eficiența formatului „sandvișul adevărului” în combaterea celor mai răspândite mituri despre carnea roșie și procesată.
Dovezile științifice arată că dietele bogate în carne roșie și procesată sunt asociate cu un risc crescut de boli cronice netransmisibile, în timp ce dietele bazate pe alimente vegetale (mediteraneană, vegetariană) oferă beneficii importante pentru sănătate. Totodată, producția de carne contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea resurselor naturale și pierderea biodiversității. Cu toate acestea, în rândul populației generale persistă numeroase mituri false despre necesitatea și impactul cărnii, întreținute adesea de surse neautorizate de informare, în special pe rețelele sociale.

Despre studiu

Obiective și ipoteze

Studiul și-a propus să:

• Identifice cele mai răspândite mituri despre carne în rândul populației germane.
• Testeze dacă formatul „sandvișul adevărului” poate reduce acordul cu aceste mituri imediat după expunere și la două săptămâni distanță.
• Analizeze dacă încrederea în știință influențează eficiența intervenției.

Ipotezele au vizat două mituri centrale: „Carnea este necesară pentru o alimentație sănătoasă” și „Carnea este la fel de nocivă pentru mediu ca produsele vegetale”.

Metodologie

Studiul a inclus două etape:

• Pre-studiu: 1.005 participanți au evaluat acordul cu șapte mituri despre carne, precum și sursele lor de informare și nivelul de încredere în știință.
• Studiul principal: 537 participanți au fost împărțiți aleatoriu în trei grupuri. Fiecare a citit fie un text de tip truth sandwich care demonta un mit (de sănătate sau mediu), fie un text de control general despre alimentația sănătoasă. Acordul cu cele două mituri a fost măsurat imediat și după două săptămâni.

Textele folosite în intervenție aveau o structură standard: afirmație corectă – mit + explicație – reafirmarea adevărului. Acest format urmărește atât efectul de noutate, cât și evitarea întăririi mitului prin repetiție necontrolată.

Rezultate

Pre-studiu

• Mitul „Carnea este necesară pentru o alimentație sănătoasă” a fost cel mai răspândit: doar 20% l-au respins ferm, 80% fiind nesiguri sau de acord.
• Mitul „Carnea este la fel de dăunătoare pentru mediu ca produsele vegetale” a fost respins de doar 35% dintre participanți.
• Acordul cu miturile a fost asociat cu: identitatea de gen masculină, consum mai ridicat de carne și încredere mai scăzută în știință.

Studiul principal – efecte imediate

• Grupul expus textului care demonta mitul de sănătate a avut un acord semnificativ mai scăzut cu acel mit (scor mediu 3,49) față de grupurile de control (4,62 și 4,41).
• Grupul expus textului despre mediu a arătat o reducere a acordului cu mitul ambiental (scor mediu 3,17) față de control (3,62 și 3,76).
• Intervenția a fost eficientă doar asupra mitului vizat, fără efecte asupra celuilalt mit sau a miturilor de umplutură.

Studiul principal – efecte la două săptămâni

La două săptămâni de la intervenție, diferențele între grupuri au dispărut:

• Nu s-au mai înregistrat diferențe semnificative în acordul cu niciunul dintre cele două mituri.
• Această „regresie a credințelor” indică faptul că efectul corectiv nu s-a menținut în timp.

Rolul încrederii în știință

Participanții cu încredere mai mare în știință au avut scoruri mai mici de acord cu miturile. Cu toate acestea, încrederea în știință nu a moderat eficiența textelor corective, contrar ipotezei.

Concluzii și implicații

Acest studiu oferă dovezi clare că formatul sandvișul adevărului este eficient pentru corectarea imediată a miturilor despre carne, însă efectul se estompează rapid, fără intervenții repetate.

Implicații practice:

• Textele de tip truth sandwich pot fi diseminate prin social media, postere, pliante sau site-uri oficiale pentru a combate miturile despre carne.
• Mesajele ar trebui adaptate și repetate strategic (ex. înainte de luarea deciziilor alimentare, cum ar fi intrarea într-o cantină).
• Este necesară o abordare complexă, care să includă nu doar demontarea miturilor, ci și strategii adiționale precum modificarea normelor sociale sau arhitectura alegerii.

Perspective pentru cercetări viitoare

Următoarele direcții de cercetare ar putea explora:

• Compararea mai multor formate de demitizare (ex. mit-fapt vs. fapt-mit-fapt).
• Evaluarea efectelor asupra comportamentului alimentar real, nu doar asupra acordului cognitiv.
• Analiza duratei exacte a efectului corectiv și a modalităților de prelungire a acestuia (ex. prin repetare sau formate multimedia).
• Studiul sursei mesajului și a încrederii în emițător: cine transmite informația corectivă influențează impactul?

Concluzie finală: Textele de tip „sandvișul adevărului” reprezintă o strategie promițătoare pentru combaterea miturilor despre carne pe termen scurt, dar sunt necesare intervenții susținute și adaptate pentru a produce schimbări durabile în percepțiile publicului.