Entorsa de glezna - primul ajutor

Articulatia gleznei este alcatuita din tibie si peroneu, care apartin partii de jos a gambei si din talus (astragal), care este asezat deasupra oaselor piciorului (labei piciorului). Aceste oase sunt legate intre ele prin ligamente solide si alcatuiesc impreuna articulatia gleznei. Doua dintre aceste ligamente indeplinesc un rol important in asigurarea stabilitatii gleznei: ligamentul anterior, talofibular, care porneste de la proeminenta (maleola) externa a gleznei catre partea de deasupra a piciorului si ligamentul calcaneofibular, care leaga proeminenta (maleola) externa a gleznei de calcaneu (osul calcaiului).

Glezna este o articulatie in „balama” care face posibila miscarea de flexie si extensie (in sus si in jus) a labei piciorului, permitand in acelasi timp si miscari limitate de lateralitate ale acestuia.

O entorsa de glezna (glezna scrantita) este una dintre cele mai frecvente leziuni. Apare de obicei la unul sau la ambele ligamente situate pe fata externa a gleznei si poate consta dintr-o ruptura microscopica pana la o rupere si desprindere totala a ligamentelor de pe oase (cu stadii intermediare de gravitate). O entorsa de glezna poate fi mai dureroasa decat o fractura si poate dura tot atat de mult pentru a se vindeca.

O entorsa apare atunci cand alergatorul „aluneca” pe partea laterala a gleznei, determinand lezarea ligamentelor exterioare prin intinderea sau ruperea lor. Leziunea este frecventa in toate sporturile (baschet, fotbal, rugbi, tenis, atletism) ca si in multe alte activitati in afara sportului.

Care sunt simptomele entorsei la glezna?

Durere, edem si echimoza (vanataie) pe partea externa a gleznei si/sau pe partea de deasupra piciorului. La producerea entorsei se poate simti o „fulgerare” calda in zona exterioara a gleznei. Apare imposibilitatea de a merge. Glezna este fierbinte vreme de cateva ore. In functie de gravitatea entorsei, simptomele pot aparea imediat sau dupa un interval de 6 pana la 12 ore de la producerea leziunii.

Care sunt primele masuri care trebuie luate?

Opriti activitatea fizica. Puneti o punga cu gheata pe glezna lezata, daca este posibil imediat dupa producerea entorsei. Consultati medicul pentru stabilirea gravitatii entorsei si pentru excluderea posibilitatii unei fracturi la nivelul oaselor gambei, piciorului sau gleznei.

Din punct de vedere al medicatiei, urmati instructiunile medicului. Intre timp, puteti calma durerea cu ajutorul antiinflamatoarelor sau analgezicelor eliberate fara prescriptie medicala.

Nu reincepeti activitatea obisnuita pana cand durerea nu a cedat complet. Medicul va poate pune o atela gipsata sau gipsa intreaga zona pentru a imobliza mobilitatea la nivelul gleznei. Alte posibilitati: repaus, gheata, compresiune locala si pozitie antidecliva (pozitie cu zona ridicata mai sus decat nivelul inimii). Folosirea unui bandaj elastic poate conferi gleznei stabilitate.

Pe termen lung, glezna poate ramane predispusa la entorse repetate datorita instabilitatii restante (cand un ligament se intinde acesta nu mai revine la lungimea initiala). Se poate manifesta si o tendinta la artroze ale gleznei, din cauza edemului si formarii de ciocuri pe locurile care se vindeca prin depundere de calciu.

Pentru prevenirea recidivelor, purtati pantofi comozi si fara modificari date de uzura. Este bine sa legati glezna pentru a mari stabilitatea. Cu acordul medicului curant, incepeti sa lucrati cu un profesor de sport sau cu un fizioterapeut pentru intarirea musculaturii care sustine glezna si gamba.
Daca durerea continua, consultati medicul.