Exercițiile de orice fel stimulează puterea cerebrală, la orice vârstă

O cercetare condusă de Universitatea din Australia de Sud a analizat studiile existente (meta-analize și revizuiri sistematice) despre impactul exercițiilor fizice asupra funcției cognitive, memoriei și funcției executive la toate categoriile de vârstă și niveluri de sănătate. Scopul principal a fost de a identifica în ce măsură activitatea fizică poate contribui la menținerea și îmbunătățirea performanțelor cognitive, mai ales având în vedere creșterea cazurilor de tulburări neurodegenerative la nivel mondial.
Problematica declinului cognitiv și a bolilor asociate (precum demențele sau alte patologii neurodegenerative) a devenit o preocupare globală, iar cercetările din ultimele decenii au indicat că exercițiile fizice nu oferă doar beneficii asupra sănătății cardiovasculare și musculare, ci pot influența pozitiv și sănătatea mintală.

Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat ori pe un singur tip de populație (adulți sănătoși, vârstnici cu probleme cognitive, persoane cu afecțiuni cronice) ori pe o anumită formă de exercițiu (aerobic, yoga etc.). Deși aceste cercetări au adus dovezi prețioase, lipsa unei sinteze cuprinzătoare care să adune concluziile tuturor tipurilor de exerciții, pe diverse categorii de indivizi, a generat o nevoie urgentă de clarificare mai amplă. În plus, revizuiri recente au sugerat că efectul exercițiilor fizice poate fi de intensitate variabilă, în funcție de vârstă, starea de sănătate, tipul și durata exercițiilor.

Despre studiul

Metodologie și participanți

• Au fost incluse 133 de meta-analize și revizuiri sistematice, totalizând 2724 de studii randomizate controlate și peste 258.000 de participanți de pe întreg globul.  
• Populațiile studiate au cuprins copii, adolescenți, adulți și vârstnici, atât cu un status de sănătate considerat normal, cât și indivizi cu tulburări cognitive, ADHD, boli cronice sau alte afecțiuni neurologice.  
• În ceea ce privește tipul de exerciții analizate, s-au inclus: antrenamente aerobice și de forță, yoga, Tai Chi, dans, exergaming (jocuri video cu implicare fizică), Baduanjin și combinații între acestea.  
• Au fost luate în considerare intervenții care durau minimum 4 săptămâni, fără a exista restricții majore privind frecvența săptămânală, intensitatea sau durata unei sesiuni.  
• Instrumentele de măsurare a performanțelor cognitive au variat, cele mai frecvent utilizate fiind: Mini-Mental State Examination (MMSE), Montreal Cognitive Assessment (MoCA), Alzheimer’s Disease Assessment Scale-Cognitive (ADAS-Cog), testele de memorie (de ex. Wechsler Memory Scale, Verbal Learning Test) și de funcție executivă (cum ar fi Trail Making Test sau Digit Span).

Tehnici de analiză

• Pentru a observa gradul de suprapunere între studiile incluse în diferite meta-analize, autorii au folosit metoda Corrected Covered Area (CCA), care a indicat un grad scăzut de redundanță (sub 1%).  
• Au fost efectuate meta-analize cu model cu efecte aleatorii, folosind diferența medie standardizată (SMD) ca indicator principal și, acolo unde a fost posibil, diferența medie (MD) pentru instrumente specifice.  
• Au fost efectuate analize de subgrup pentru diferite categorii de vârstă, pentru tipul de populație (sănătoasă vs. cu afecțiuni cronice sau neurocognitive), tipul și intensitatea exercițiilor, durata intervenției, frecvența și durata săptămânală a ședințelor.  
• Calitatea studiilor incluse a fost evaluată prin instrumentul AMSTAR-2. Majoritatea (peste 70%) au primit un scor „critic scăzut”, ceea ce sugerează că, la nivel de revizuiri sistematice, există încă lacune metodologice. Totuși, se menționează că multe dintre studiile randomizate incluse ar putea avea un design riguros, nefiind direct evaluate prin AMSTAR-2.

Rezultate

Efectele asupra funcției cognitive generale

• Analiza tuturor meta-analizelor (82.742 participanți) a indicat o îmbunătățire semnificativă: SMD=0,42 (interval de încredere 95%: 0,37-0,47).  
• Când s-au exclus sau corectat posibilele erori de publicare și studiile de mai slabă calitate, efectul a rămas pozitiv, dar de intensitate ușor mai mică (în jur de 0,23-0,30).

Influența exercițiilor asupra memoriei

• Din 62 de meta-analize (50.975 participanți), rezultatul a fost o îmbunătățire moderată: SMD=0,26 (IC 95%: 0,20-0,32).  
• Intervențiile de tip „minte-corp” (yoga, Tai Chi) au părut a avea un impact puțin mai puternic asupra abilităților de memorare, iar copiii și adolescenții au prezentat cele mai mari creșteri (SMD=0,85).

Efectele asupra funcției executive

• Din 117 meta-analize (peste 107.000 participanți), exercițiile fizice au îmbunătățit funcția executivă: SMD=0,24 (IC 95%: 0,21-0,27).  
• Cel mai mare beneficiu s-a remarcat la persoanele cu ADHD (SMD=0,72), probabil datorită deficitului inițial mai pronunțat.  
• Au existat beneficii semnificative indiferent de frecvență, intensitate, durata pe sesiune sau săptămânală a exercițiilor.

Tipul și intensitatea exercițiilor

• Aproape toate formele de exerciții (aerobic, rezistență, exergaming, dans, Tai Chi, yoga) au fost asociate cu îmbunătățiri cognitive.  
• Exergaming, care combină activitatea fizică cu sarcini ce solicită atenția și reacția, a adus efecte considerabile asupra cogniției generale (SMD=0,61), iar exercițiile minte-corp au avut un impact mai mare asupra memoriei.  
• Efectul s-a menținut și la intensități scăzute sau moderate, sugerând că și un efort fizic mai redus, dar cu componentă cognitivă, poate fi de ajutor.

Durata intervențiilor

Intervențiile de 1-3 luni au prezentat adesea un efect mai pronunțat asupra cogniției, comparativ cu cele de durată mai lungă. O posibilă explicație ar fi aderarea și motivația scăzute pe perioade extinse sau lipsa progresiei în tipul de antrenament.

Concluzii

• Exercițiile fizice, chiar și la intensitate ușoară, au un efect benefic semnificativ asupra funcției cognitive, memoriei și funcției executive, indiferent de vârstă și status de sănătate.  
• Copiii și adolescenții și, în special, cei cu ADHD pot obține cea mai vizibilă îmbunătățire a abilităților executive și de memorie.  
• Nu pare să existe un „rețetă unică” legată de frecvența, durata sau intensitatea optimă: consecvența și stimularea cognitivă par să fie factori mai importanți.  
• Necesitatea de revizuiri sistematice de înaltă calitate rămâne esențială pentru a rafina aceste concluzii și a oferi ghiduri mai specifice privind dozajul și tipul de exerciții recomandate în funcție de starea de sănătate și obiectivele fiecărui individ.

Astfel, acest studiu de tip „umbrelă” (care reunește concluziile mai multor analize sistematice) confirmă ferm rolul exercițiilor fizice ca intervenție valoroasă pentru protecția și îmbunătățirea funcției cognitive pe parcursul întregii vieți.