Febră în sarcină - cauze și tratamente acceptate (fără risc fetal)

©

Autor:

Febră în sarcină - cauze și tratamente acceptate (fără risc fetal)

Febra reprezintă creșterea persistentă a temperaturii corpului peste intervalul normal de 37-37, 5 grade Celsius. Efectele hipertermiei asupra sarcinii depind de valoarea temperaturii, durata episodului febril și trimestrul de sarcină. Febra poate determina o varietate de malformații fetale structurale și funcționale iar cel mai mare risc îl prezintă sistemul nervos central (SNC).

Un studiu de la Universitatea din Boston în colaborare cu Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor sugerează o mai mare incidență a defectului de tub neural la feții născuți din gravide cu febră apărută anterior sarcinii sau în primele săptămâni de sarcină. Totuși, dacă înainte de sarcină sau în primele săptămâni se administrează acid folic în doză de 400 de micrograme/zi, riscul de a naște un copil cu defect de tub neural scade până la zero. (1, 2)

Care sunt cauzele febrei în sarcină?

Cauzele febrei la gravidă sunt infecțioase și neinfecțioase:

1. Cauze infecțioase (bacteriene, virale, parazitare, fungice)

  • Tuberculoză
  • Colecistită, colangită, empiem al veziculei biliare
  • Absces (subfrenic, hepatic, pelvin, cerebral, dental, mamar)
  • Apendicită, diverticulită
  • Infecții de tract urinar
  • Infecții retroperitoneale
  • Septicemie (meningococică, streptococică, stafilococică, gonococică)
  • Endocardită
  • Mastită
  • Febra Q
  • Amoebiază
  • Leptospiroză
  • Salpingită gonococică, artrită gonococică
  • Sifilis secundar
  • Gangrena gazoasă
  • Tetanus
  • Infecții oportuniste asociate cu imunodeficiența (candidoza, criptococoza, histoplasmoză, aspergiloza)

2. Cauze neinfecțioase


Febra poate apărea și după o intoxicație alimentară, în general determinată de virusuri (mai rar, bacterii sau toxine). În acest caz, pe lângă febră poate apărea durere abdominală, greață sau vărsături, până la deshidratare, contracții și naștere prematură. Deoarece prin vărsături se pierd electroliți vitali, este importantă resuplinirea lor. (4)

Tratamentul febrei în sarcină

Ca tratament simptomatic în febră, se recomandă administrarea de paracetamol, în cea mai mică doză posibilă și pe un interval cât mai scurt de timp. În sarcină nu se recomandă ibuprofen, aspirină sau tablete ce conțin cafeină sau codeină. Deși unele gravide ce au suferit pierderi de sarcina sau au risc înalt de preeclampsie pot avea indicație de aspirina în doză mică, ea nu ar trebui prescrisă pentru febra sau cefalee. (3) Dacă febra apare în urma unei infecții virale, se recomandă hidratare și tratament simptomatic cu paracetamol, dar dacă etiologia este bacteriană, de cele mai multe ori este nevoie de tratament antibiotic. Cea mai bună metodă de prevenție a febrei este spălarea frecventă pe mâini pentru a evita apariția unei răceli sau a unei gripe ce poate declanșa hipertermia. De asemenea, se indica evitarea contactului cu persoanele bolnave și efectuarea vaccinului antigripal (acest lucru doar dacă nu a existat o reacție alergică la vaccin în prealabil). (4)

În caz de apendicită, se recomandă intervenție chirurgicală de urgență alături de antibioterapie perioperatorie. Indiferent că se optează pentru intervenția laparoscopică sau pentru operația deschisă, riscul de moarte fetală, complicații și durata operației este similară. De asemenea, nu s-a observat nicio diferență în ceea ce privește perioada sarcinii, scorul Apgar și greutatea fătului la naștere. (1)

În ceea ce privește pneumonia la gravide, se pot administra antibiotice de genul peniciline, cefalosporine și macrolide (fără eritromicină deoarece poate determina hepatotoxicitate în al doilea semestru al sarcinii). Dacă pneumococul este rezistent, se pot arăta eficiente glicopeptidele, cefalosporinele de generația a III-a sau vancomicina. În cazul în care pneumonia este de etiologie virală, terapia antivirală reduce morbiditatea și mortalitatea. Antifungicul de elecție în sarcină este amfotericina B. Pe parcursul gravidității sunt interzise cloramfenicolul (poate determina sindromul copilului cenușiu), ciprofloxacina (poate cauza anomalii ale articulațiilor, efect observat doar la animale), canamicina, streptomicina, gentamicina (ototoxicitate, surditate), nitrofurantoina (hemoliză la gravidele și feții cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază), sulfonamidele (icter și posibil leziuni cerebrale la nou-născut), tetracicline (reducerea creșterii osoase, colorarea dinților în galben, predispoziție crescută la apariția de carii dentare). (1)


Data actualizare: 05-08-2019 | creare: 05-08-2019 | Vizite: 133
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.