Fibrilația atrială la foști canotori de elită: influența factorilor genetici și de mediu

Fibrilația atrială la foști canotori de elită: influența factorilor genetici și de mediu

©

Autor:

Fibrilația atrială la foști canotori de elită: influența factorilor genetici și de mediu

FibrilaÈ›ia atrială reprezintă cea mai frecventă aritmie susÈ›inută, având un impact semnificativ asupra morbidității È™i mortalității cardiovasculare. În mod paradoxal, deÈ™i sportivii de anduranță prezintă puÈ›ine dintre factorii de risc clasici (hipertensiune, obezitate, apnee în somn), datele sugerează o prevalență crescută a fibrilaÈ›iei atriale în acest grup. Mecanismele precise care leagă exerciÈ›iul intens de remodelarea atrială rămân neclar definite, fiind luate în calcul atât stresul hemodinamic repetitiv, cât È™i predispoziÈ›ia genetică.

Obiectivele studiului

Studiul ProAFHeart È™i-a propus să evalueze prevalenÈ›a È™i incidenÈ›a fibrilaÈ›iei atriale la canotori de elită retraÈ™i din activitate È™i să exploreze contribuÈ›ia factorilor genetici la acest risc. Ipoteza de bază a fost că participarea de lungă durată la sporturi de anduranță ar reprezenta factorul principal, în timp ce predispoziÈ›ia genetică ar juca un rol secundar.

Metode

Au fost incluÈ™i 121 de canotori cu vârste între 45–80 ani, cu minim 10 ani de participare la nivel naÈ›ional sau internaÈ›ional. Grupul control a fost extras din UK Biobank (11.495 persoane), potrivit ca vârstă È™i sex. Evaluările au inclus chestionare privind activitatea fizică, istoric medical, ECG, monitorizare Holter, imagistică cardiac RMN È™i teste genetice.

Analiza genetică

S-au investigat atât variante rare asociate cu cardiomiopatii, cât È™i polimorfisme comune prin calcularea unui scor poligenic (AF-PRS) pentru fibrilaÈ›ia atrială. Un scor AF-PRS ridicat a fost definit ca apartenenÈ›a la cel mai înalt cuartil dintr-o populaÈ›ie de referință sănătoasă.

Rezultate principale

La momentul iniÈ›ial, prevalenÈ›a fibrilaÈ›iei atriale a fost semnificativ mai mare la canotori (21,5%) comparativ cu grupul control (3,2%), cu un risc relativ de 6,8 ori mai mare. Sensibilitatea analizei a confirmat că, È™i în scenariul cel mai conservator, sportivii prezentau un risc minim dublu.

În urmărirea mediană de 4,4 ani, incidenÈ›a fibrilaÈ›iei atriale a fost de 16 cazuri/1000 persoană-ani la canotori, față de 5,7 în grupul control, ceea ce corespunde unui risc de 2,8 ori mai mare. Aceste date subliniază că expunerea la efort intens are efecte persistente asupra riscului aritmic.

DiferenÈ›e între sportivi activi È™i retraÈ™i

Sportivii care au întrerupt activitatea fizică intensă după retragere au prezentat o prevalență mai mare a fibrilaÈ›iei atriale (27,5%) comparativ cu cei care au continuat exerciÈ›iile regulate (9,8%). Cu toate acestea, incidenÈ›a evenimentelor noi a fost similară între cele două grupuri, sugerând că expunerea din tinereÈ›e are un rol determinant, chiar dacă activitatea fizică ulterioară variază.

Factori genetici

Evaluarea variantelor rare în genele de cardiomiopatie a identificat mutaÈ›ii probabile patogene la doar 2,7% dintre sportivi, fără diferenÈ›e semnificative între cei cu È™i fără fibrilaÈ›ie atrială. Aceste rezultate indică un rol limitat al variantelor rare.

În schimb, scorul poligenic AF-PRS a fost puternic asociat cu fibrilaÈ›ia atrială. Sportivii cu un scor înalt au avut un risc de aproape 4 ori mai mare comparativ cu cei cu scor scăzut. Această relaÈ›ie s-a regăsit È™i în grupul control, ceea ce confirmă contribuÈ›ia cumulativă a variaÈ›iilor genetice comune.

Interpretare

Studiul evidenÈ›iază că participarea la sporturi de anduranță la nivel de elită este asociată cu remodelare cardiacă persistentă È™i cu o prevalență foarte crescută a fibrilaÈ›iei atriale, comparabilă cu patologiile pentru care screeningul aritmiei este recomandat. În plus, factorii genetici comuni cuantificaÈ›i prin AF-PRS contribuie semnificativ la risc, deÈ™i nu explică integral diferenÈ›ele observate.

Rezultatele sugerează că factorii de mediu (exerciÈ›iul intensiv) È™i susceptibilitatea genetică interacÈ›ionează în determinarea riscului aritmic. Pe de altă parte, identificarea variantelor rare de cardiomiopatie are un randament scăzut în acest context, contrar recomandărilor recente privind testarea genetică în sportivii tineri cu fibrilaÈ›ie atrială.

Concluzii

Fibrilația atrială este deosebit de prevalentă la foștii canotori de elită, iar riscul persistă mult după retragerea din sportul de performanță. Scorul poligenic AF-PRS ar putea reprezenta un instrument valoros pentru stratificarea riscului și orientarea strategiilor de screening și prevenție. Rezultatele susțin importanța recunoașterii antecedentelor de efort intens ca factor major de risc pentru fibrilația atrială, independent de variabilele genetice rare.


Data actualizare: 27-06-2025 | creare: 27-06-2025 | Vizite: 255
Bibliografie
Flannery, M. D. et al. (2025) Atrial fibrillation in former world-class rowers: Role of environmental and genetic factors. European Heart Journal. DOI:10.1093/eurheartj/ehaf369, https://academic.oup.com/eurheartj/advance-article/doi/10.1093/eurheartj/ehaf369/8169167

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efecte protective ale anticoagulantelor împotriva demenÈ›ei, la pacienÈ›ii cu fibrilaÈ›ie atrială
  • Riscul administrării de digoxin depășeÈ™te beneficiile la pacienÈ›ii cu fibrilaÈ›ie atrială?
  • AplicaÈ›ie pentru monitorizarea sănătății È™i depistarea fibrilaÈ›iei atriale
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum