ce poate fi ?
de vreo luna am un simptom la frunte sau la cap numai stiu nici eu, o senzatie de cap gol, uneori e slab, alteori simt capu complet gol si numai pot vorbi deloc, sau sa gandesc, cum as putea sa scap de senzatia asta, iau depakine, argofam, anxiar, si romparkin, si aryzalera si vad ca tot nu scap
2 comentarii
Simptomul asta de, , cap golit, , , de lipsa de continut si fluiditate il am si eu ; mai putin senzatia fizica de localizare intr o anume parte a capului, care cred ca i mai degraba subiectiva la tine.
Depresie mai mult sau mai putin severa, anxietate si ce o mai fi in gama adiacenta...
Am mai avut o astfel de cadere acum 10 ani si a durat vreo 9 luni, dupa care mi am revenit sa zic aproape miraculos ( senzatia de, , luminare, , , de revenire a intelectului si a fostului ego a fost cat se poate de rapida pe cat fusese caderea, de la o zi la alta si pe parcursul a 3 sau 4 saptamani ).
Din pacate, am fost suficient de idiot incat sa nu constientizez gravitatea situatiei si am revenit la vechiul stil de viata, adica petreceri, alcool si tutun la greu, coroborate cu factorul principal - munca de raspundere fara pauza ani intregi, sub imperiul target urilor tot mai mari.
Pana cand incet incet am clacat si am redevenit, , leguma, , si pe masura ce trece timpul, cred tot mai putin intr o a 2 sansa.
Shit happens, aviz celor ce simt ca pierd controlul si se incapataneaza sa si forteze limitele, chiar si cand se aprinde ledul de avarie.
Inchei cu o lozica care pare asa banala celor care nu sunt pusi in situatia noastra - sanatate, ca i mai buna decat toate :-)
Depresie mai mult sau mai putin severa, anxietate si ce o mai fi in gama adiacenta...
Am mai avut o astfel de cadere acum 10 ani si a durat vreo 9 luni, dupa care mi am revenit sa zic aproape miraculos ( senzatia de, , luminare, , , de revenire a intelectului si a fostului ego a fost cat se poate de rapida pe cat fusese caderea, de la o zi la alta si pe parcursul a 3 sau 4 saptamani ).
Din pacate, am fost suficient de idiot incat sa nu constientizez gravitatea situatiei si am revenit la vechiul stil de viata, adica petreceri, alcool si tutun la greu, coroborate cu factorul principal - munca de raspundere fara pauza ani intregi, sub imperiul target urilor tot mai mari.
Pana cand incet incet am clacat si am redevenit, , leguma, , si pe masura ce trece timpul, cred tot mai putin intr o a 2 sansa.
Shit happens, aviz celor ce simt ca pierd controlul si se incapataneaza sa si forteze limitele, chiar si cand se aprinde ledul de avarie.
Inchei cu o lozica care pare asa banala celor care nu sunt pusi in situatia noastra - sanatate, ca i mai buna decat toate :-)
si nu sti cat ma tine chestia asta ca e foarte deranjanta, nu pot comunica, nu pot face nimic, dorm toata ziua :(
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 6Prozac
- 5Exercitii fizice
- 8Eu chiar sunt Antihristul! Lumea asta este o simulare! Pleroma vine!
- 43Somn hiperfragmentat
- 15S-a vindecat cineva prin credinta?
- 2Psiho traumele cronice se pot trata vindeca?
- 0Imi doresc o prietena
- 7Pronoia? Delir paranoid?
- 7Tehnică bombă pentru a elimina tristețea că nu suntem iubiți de fete
- 2Cofeina atacuri de panica