Sa fie dependenta de mine??? Un sfat, va rog!!!!

Buna ziua, problema mea e urmatoarea: Mama mea vrea mereu sa fim impreuna...( Eu inteleg, abia de 3 ani ne-am reunit, ca pana acum 3 ani, parintii si sora mea mai mica au stat in Spania, iar eu cu ei ne vedeam din cand in cand, si in vacantele de vara, m-au crescut bunicii si am stat cu ei pana am terminat liceul.) Oriunde merge ea, si eu trebuie sa merg, nu mai face un pas fara mine, la treburile gospodaresti doar eu o ajut, o insotesc si la interviuri de angajare si la plimbari, si peste tot. Si chiar daca e cu ea intreaga familie, nu e pe deplin fericita daca nu sunt si eu cu ea/ei. Tin sa mentionez ca locuiesc cu parintii si sora mea inca. Deci in afara de facultate si invatat, eu sunt fff mult timp cu ei.

Acum a venit vacanta de vara, am terminat anul 2 de facultate, am 22 de ani... mi-as fi dorit vara asta sa raman in oras sa imi gasesc un job pe vara, sa lucrez, sa strang un ban, sa petrec mai mult timp cu iubitul meu care e tot din oras, ca si asa tot anul acesta ne-am vazut rar, cam o data pe saptamana si atat, desi sunt cu el de 7 ani, dar ea nu cred ca o sa accepte asta. O sa ma cheme si pe mine cu ei la tara, la bunici.

Si intrebarea e: cum sa rezist pana in octombrie la tara cu bunicii si cu ei nefacand nimic? Daca tot nu am planuri de distractie si vacante, am zis macar sa lucrez vara asta, ca tot m-am scapat de sesiune si am incheiat cu bine.
Dar sa vad cum reusesc, ca sigur va face crize ca ea nu merge fara mine si sa n-o las singura, ca de obicei. cum imi face mereu.
Pe langa faptul ca vreau sa lucrez, vreau si eu mai multa intimitate si libertate...pe care nu o am stand cu ei si impartind camera cu sora mai mica cu 10 ani ca mine. Majoritatea studentilor stau singuri, pleaca departe, sau in alta tara la facultate. Eu inca stau cu ei desi azi-maine termin facultatea. Pai macar in vara sa fiu si eu SINGURA, nu? Sau vreau prea mult la 22 de ani jumate?

Va multumesc pentru raspuns. M-ati ajutat sa imi mai clarific problema.
In cel mai scurt timp o sa discut cu ea deschis si sincer despre asta. Este si o mama tanara, care a trait multi ani in strainatate, deci deschisa la minte. Cu siguranta va intelege nevoia mea de independenta si intimitate, si ea a fost candva de varsta mea.

Cat despre mine, nu prea stiu la ce va referiti. Eu nu sunt dependenta de familia mea. Nu ar fi o problema "separarea" de ei pe termen scurt sau mai lung. Ii iubesc extrem de mult, atat pe bunici cat si pe parintii si sora mea, dar consider ca am ajuns la varsta la care pot deveni independenta, sa ma descurc singura, sa traiesc exact cum imi place si ma simt bine. Nu cred ca e o problema, ci o chestie normala la 22 de ani.

Sau va refereati la postarea mea de acum cateva zile?

Nu am reusit inca sa vorbesc cu ea pe aceasta tema. Am ramas totusi in oras vara asta ca sa lucrez, nu au avut nimic de spus rau, si fiind vara, ai mei stau mai mult pe la tara cu bunicii. Pot sa spun ca e pentru prima data cand stau singura o perioada mai lunga decat un weekend, si ma simt mult mai bine psihic, mai linistita, mai libera, mai independenta si nu in ultimul rand, mai utila... avand in vedere ca am job, si nu mai stau dupa fusta mamei o vara intreaga, ca pana acum.
Va multumesc pt intrebare si interes.