Depresie sau blocare emoțională?
Buna ziua,
De 3 săptămâni ma aflu intr-o stare ciudata, ma simt absenta din corpul meu, iar insomnia si oboseala agravează totul, de la memorie pana la orientare in timp si spațiu.Cand ma uit la ai mei, am senzația ca nu-i cunosc, sunt blocată emoțional, imi lipsesc ideile si sunt amețită.Inainte eram încrezătoare, pana intr-o seara cand am considerat ca dazamagesc si ca nu ma ridic la așteptările mele si am început sa plâng, furioasa pe ai mei ca nu ma încurajează, spunându-mi ca eu nu am fost si nu sunt nimic.
Dupa câteva zile le-am spus părinților ca sunt amețită si nu ma pot concentra si mi-au luat analizele, care au ieșit bune, doar VSH era mare.Mi-au mai luat sânge, iar eu am început sa plâng necontrolat in fata tuturor, pentru ca si așa ca pierdusem prea mult sânge in ultima perioada.Gandul ca am nevoie de un psiholog sau un psihiatru m-a îngrozit.Mentionez ca nu am părinți alcoolici insa am fost bătută cand eram mică, iar la 12 ani aveam gânduri de sinucidere, chiar am încercat cu pastile.Acum sunt conștientă ca sinuciderea nu e o soluție.
Cum as putea sa revin la normal, sa pot sa simt bucuria si încrederea in mine?
De 3 săptămâni ma aflu intr-o stare ciudata, ma simt absenta din corpul meu, iar insomnia si oboseala agravează totul, de la memorie pana la orientare in timp si spațiu.Cand ma uit la ai mei, am senzația ca nu-i cunosc, sunt blocată emoțional, imi lipsesc ideile si sunt amețită.Inainte eram încrezătoare, pana intr-o seara cand am considerat ca dazamagesc si ca nu ma ridic la așteptările mele si am început sa plâng, furioasa pe ai mei ca nu ma încurajează, spunându-mi ca eu nu am fost si nu sunt nimic.
Dupa câteva zile le-am spus părinților ca sunt amețită si nu ma pot concentra si mi-au luat analizele, care au ieșit bune, doar VSH era mare.Mi-au mai luat sânge, iar eu am început sa plâng necontrolat in fata tuturor, pentru ca si așa ca pierdusem prea mult sânge in ultima perioada.Gandul ca am nevoie de un psiholog sau un psihiatru m-a îngrozit.Mentionez ca nu am părinți alcoolici insa am fost bătută cand eram mică, iar la 12 ani aveam gânduri de sinucidere, chiar am încercat cu pastile.Acum sunt conștientă ca sinuciderea nu e o soluție.
Cum as putea sa revin la normal, sa pot sa simt bucuria si încrederea in mine?
3 comentarii
Buna ziua, Iulia!
In acest moment esti sub supraveghere medicala? Ai fost la psihiatru sau la psihoterapeut? Eu recomand sa faci un control la psihiatrie si sa incepi sa faci psihoterapie. Chiar daca te ingrozeste gandul de a apela la acest gen de specialisti, iti recomand sa iti faci curaj si sa incerci. Situatiile de acest gen aproape niciodata nu trec de la sine, insa cu tratamentul adecvat, poti obtine rezultate foarte bune.
Iti doresc multa sanatate!
In acest moment esti sub supraveghere medicala? Ai fost la psihiatru sau la psihoterapeut? Eu recomand sa faci un control la psihiatrie si sa incepi sa faci psihoterapie. Chiar daca te ingrozeste gandul de a apela la acest gen de specialisti, iti recomand sa iti faci curaj si sa incerci. Situatiile de acest gen aproape niciodata nu trec de la sine, insa cu tratamentul adecvat, poti obtine rezultate foarte bune.
Iti doresc multa sanatate!
Buna ziua!In prezent iau pastile de fier si vitamine.Nu am mers niciodată la psihiatru sau la psiholog.Va Multumesc pentru sfat!
Suntem in secolul 21. Nu mai e o rusine sa tratezi la psihiatru si psiholog.
Daca nu te tratezi, lasi sa curga viata pe langa tine. Ar fi pacat.
Daca nu te tratezi, lasi sa curga viata pe langa tine. Ar fi pacat.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 5Prozac
- 5Exercitii fizice
- 8Eu chiar sunt Antihristul! Lumea asta este o simulare! Pleroma vine!
- 43Somn hiperfragmentat
- 15S-a vindecat cineva prin credinta?
- 2Psiho traumele cronice se pot trata vindeca?
- 0Imi doresc o prietena
- 7Pronoia? Delir paranoid?
- 7Tehnică bombă pentru a elimina tristețea că nu suntem iubiți de fete
- 2Cofeina atacuri de panica