Insuficienta cardiaca

Bună ziua.
Situația descrisă ridică mai multe aspecte importante care merită clarificate, mai ales în contextul unui diagnostic de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție prezervată sau ușor redusă (EF 50%).

Ce înseamnă diagnosticul de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție 50%?
- O fracție de ejecție de 50% se situează la limita inferioară a normalului.
- - Dacă este ≥50%, vorbim de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF).
- - Dacă este între 41–49%, este considerată fracție de ejecție ușor redusă (HFmrEF).
- Aceste forme pot asocia simptome de insuficiență cardiacă (oboseală, dispnee la efort, edeme) chiar dacă contracția inimii este relativ păstrată.
- Diagnosticul trebuie corelat cu simptomele, modificările ecografice (ex. hipertrofie, dilatare atrială), biomarkeri (BNP/NT-proBNP) și alți factori de risc.

Este suficient doar Aspenter?

Pe scurt: nu, în majoritatea cazurilor nu este suficient doar Aspenter, mai ales dacă există semne de insuficiență cardiacă, factori de risc cardiovascular sau comorbidități.

Aspenter (acid acetilsalicilic) este indicat în prevenția secundară a evenimentelor cardiovasculare (ex. infarct miocardic, accident vascular cerebral) la pacienți cu:
- antecedente de boală coronariană,
- boală arterială periferică,
- istoric de infarct sau stent coronarian.

Dacă nu are boală coronariană documentată, utilitatea sa ca monoterapie este limitată.

Pentru insuficiență cardiacă, ghidurile internaționale (ESC, ACC/AHA) recomandă, în funcție de tipul și severitatea bolii:
- Blocant de enzimă de conversie (IECA) sau blocant de receptor angiotensină (ARB) sau ARNI (sacubitril/valsartan),
- Beta-blocante (carvedilol, bisoprolol, metoprolol succinat),
- Antagoniști ai aldosteronului (spironolactonă sau eplerenon),
- +/- SGLT2 inhibitori (dapagliflozin, empagliflozin) — chiar și la pacienți cu EF ≥50%.

În cazul EF 50%, ghidurile menționează că tratamentul trebuie individualizat, dar SGLT2 inhibitori și tratamentul factorilor de risc (hipertensiune, diabet, dislipidemie, obezitate, fumat) sunt esențiali.

Fumatul – un factor agravant major

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru:
- progresia insuficienței cardiace,
- infarct miocardic,
- aritmii (ex. fibrilație atrială),
- mortalitate cardiovasculară generală.

Renunțarea la fumat este probabil cea mai eficientă intervenție non-farmacologică pentru reducerea riscului de complicații.

Dacă nu dorește să se lase, este important:
- Să i se explice riscurile reale și să primească sprijin (psihologic, farmacologic – bupropion, vareniclina, terapie de substituție cu nicotină),
- Să se insiste pe reducerea expunerii pasive pentru ceilalți membri ai familiei.

Ce ar trebui evaluat suplimentar?

Recomand o reevaluare cardiologică completă, dacă nu s-a făcut deja, cu:
- Ecocardiografie detaliată (inclusiv funcție diastolică, presiuni pulmonare),
- Dozare BNP/NT-proBNP,
- Analize uzuale (funcție renală, hemoglobină, electroliti),
- Tensiune arterială, ritm cardiac,
- Status metabolic (glicemie, colesterol),
- Eventual test de efort sau coronarografie dacă există suspiciune de boală ischemică.

Concluzie

Aspenter singur NU este, în general, un tratament suficient pentru insuficiență cardiacă.
Este esențial ca tratamentul să fie adaptat cauzei și severității bolii, iar fumatul trebuie abordat serios ca factor agravant major.

Vă recomand:
- Un consult cardiologic de reevaluare, de preferat cu acces la investigații de specialitate,
- O discuție despre includerea în tratament a unui beta-blocant, IECA/ARB/SGLT2i, în funcție de tabloul clinic complet.