Tensiune la efort

Situația pe care o descrii este frecvent întâlnită, mai ales la persoane care nu au o activitate fizică regulată, dar fac eforturi bruște și intense (cum este urcatul rapid al mai multor etaje).
Hai să detaliem pe rând:

1. Ce se întâmplă fiziologic

În timpul efortului, este normal ca tensiunea arterială și pulsul să crească.
- La urcatul scărilor, mușchii mari ai membrelor inferioare solicită o cantitate crescută de oxigen.
- Inima pompează mai mult sânge crește tensiunea sistolică (prima valoare).
- Creșterea tensiunii diastolice (a doua valoare) este, însă, mai mică în mod normal.

La o persoană sănătoasă, în timpul efortului:
- tensiunea sistolică poate ajunge până la 180–200 mmHg,
- tensiunea diastolică rămâne de obicei sub 90 mmHg.

2. În cazul tău

- Creșterea tensiunii la 190/100 mmHg imediat după efort este mai mare decât ar fi de așteptat, dar nu neapărat alarmantă în sine, dacă scade rapid după câteva minute, cum ai menționat.
- Faptul că nu apar amețeli, dureri toracice, lipsă de aer sau tulburări de vedere este important și liniștitor.
- Revenirea treptată la 140/90 mmHg în 15–20 minute arată că mecanismele de reglare funcționează, însă există o hiperreactivitate tensională la efort.

3. Ce indică această reacție

Această „hiperreactivitate tensională la efort” poate fi:
- un semn precoce de hipertensiune arterială (mai ales la persoane sedentare, cu vârsta peste 50 ani);
- un răspuns tranzitor determinat de lipsa antrenamentului fizic (inima nu este obișnuită cu efortul);
- amplificată de stres, cafea, sare sau oboseală.

Chiar dacă valorile la repaus sunt acceptabile (125–140/80–90 mmHg), aceste creșteri mari la efort indică o rezervă cardiovasculară redusă și un risc mai mare de hipertensiune permanentă în viitor.

4. Cât de periculos este

Dacă nu există simptome alarmante, nu este o urgență medicală, dar:
- pe termen lung, aceste creșteri repetate pot favoriza rigidizarea arterelor și îngroșarea peretelui cardiac (hipertrofie ventriculară stângă);
- pot fi un semn că inima reacționează excesiv la stres fiziologic.

5. Ce ar fi bine să faci

1. Măsurători sistematice:
- notează tensiunea dimineața, seara și la 1–2 minute după efort, timp de o săptămână;
- dacă frecvent depășește 135/85 mmHg în repaus, e necesar un control cardiologic.

2. Consult medical:
- un consult cardiologic cu electrocardiogramă, ecocardiografie și test de efort ar arăta dacă reacția este normală pentru tine sau dacă există semne de hipertensiune incipientă;
- eventual, medicul poate recomanda monitorizare Holter tensională (24 h).

3. Activitate fizică graduală:
- exerciții regulate, ușoare (mers alert 30 min/zi, de 5 ori/săptămână);
- evită efortul brusc și intens (de exemplu, urcat rapid multe etaje fără pauză);
- nu te așeza imediat după efort – stai în picioare sau mergi câteva zeci de secunde pentru a ajuta revenirea circulației.

4. Factori de stil de viață:
- redu sarea, grăsimile animale și alcoolul;
- menține greutatea actuală (indicele de masă corporală este bun – 22, 2 kg/m²);
- asigură-te că dormi suficient și gestionezi stresul.

6. Când trebuie cerut ajutor medical de urgență

Mergi imediat la medic sau la camera de gardă dacă:
- apare durere toracică, dispnee, amețeală, vedere încețoșată sau durere de cap intensă;
- tensiunea rămâne peste 180/100 mmHg mai mult de 20–30 minute după oprirea efortului.

Pe scurt:
Valorile de 190/100 mmHg imediat după urcatul scărilor nu sunt neobișnuite, dar faptul că tensiunea diastolică depășește 90 mmHg și revenirea durează 15–20 minute sugerează o hiperreactivitate la efort. Nu este periculos pe moment, dar necesită evaluare cardiologică și creșterea treptată a condiției fizice, pentru a preveni instalarea hipertensiunii cronice.