Medicamente antidepresive?

Adevarat a inviat!Mersi pt informatii.O sa il incerc.Daca a avut efect atat de rapid inseamna ca e bun.Chiar ma bucur pt tine ca a functionat.Bun, la mine anxietatea este un pic mai accentuata.Dar nu vad de ce nu ar merge.Eu nu mai iau mianserin si efectul de discontinuitate ma cam supara.M-am gandit la Trittico ca merge si in cazul insomniilor, ori Coaxil, dar nu inainte de a incerca Clarocet.Mii de multumiri, Nick.Te gandesti la toti si raspunsul tau, ca de obicei, nu se lasa asteptat.Dumnezeu sa te ajute.

O intrebare:
In ultimul an am luat arketis si clarocet. De o saptamana nu mai iau nimic. Se pare ca problema de anxietate s-a rezolvat. In schimb nu mai pot dormi. Dorm 6 ore / noapte atata cat are efect somniferul ( stilnox). Intrebarea este urmatoarea: Cat credeti ca dureaza perioada pana ce voi putea dormi fara somnifer?
Va multumesc!

Vicentiu, eu iar nu am putut dormi.Cel mai eficient somnifer pt mine a fost Melatonina de la Calivita.2 pastile cu jumatate de ora inainte de culcare.Nici mie nu mi-a venit sa cred ca este atat de eficient din moment ce insomnia mea a fost mai veche.Melatonina de calitate ar fi si cea de la Pharma Nord, dupa cum a mentionat si Nick, dar si Melatonina Pura, de la firma italiana Esi.Numai ca sunt un pic mai scumpe ca somniferele.Cat ai luat tratament cu Arketis?In ce doze si ce efecte secundare ai experimentat?L-ai combinat cu Clarocet?Mersi

Mladen, eu am luat din nov 2008 pana-n iulie 2009 cate o jumatate de pastila de arketis. Din iulie pana in ian 2010 am luat din cand in cand ( cam la 3 zile ) un sfert de pastila de arketis, apoi am luat clarocet nri( in ultima vreme 1/2 pastila la 2 - 3 zile). Nu am combinat arketis cu clarocet. Nu am avut efecte secundare pt ca doza a fost mica. Decat acum ca nu mai pot dormi. Este clar ca asta are legatura cu lipsa medicatiei ( chiar daca doza era mica). Si ma intreb cat va tine insomnia.
Sanatate multa!

Mai usor cu melatonina din comert, daca esti sub 40 de ani, ai toate sansele sa reglezi stabilitatea psihica si somnul cu remedii simple si naturale.
Am avut o disputa pe tema asta cu Mr Nick, vedeti doar o pagina mai inainte pe topicul asta.
Iata si un printscreen catre pagina din
From fatigued to fantastic!: a proven program to regain vibrant health
De Jacob Teitelbaum

http://img63.imageshack.us/img63/3128/melatonin.jpg

Forumul asta nu suporta linkuri prea lungi!

Buna.
Si eu ma confrunt cu asemenea stari de 4 -5 ani am facut tratament cu cipralex o data 3 luni am intrerupt, iarasi am avut stari de rau am luat 6 luni iar am intrerupt anul trecut iar ma apucat am luat 8 luni din august 2009 pana martie 2010.iarasi am facut pauza din mai 2010 ma luat iar.am inceput sa iau rhodiolin 3/zisi frontin la nevoie, in prezent de frontin nu mai am nevoie si ma simt mai bine.
5HTP este mai bun decit rhodiolinul

Pentru Mr.Nick. te rog sa i-mi raspunzi care dintre medicamente este mai bun Rhodiolin s-au 5HTP si cit timp pot sa iau rhodiolin, iau de o luna si jumatate

Buna tuturor,

N-am mai intrat demult aici dar am vrut sa va tin la curent cu evolutia tratamentului meu dupa 6 de Coaxil.
Am intrerupt acum 3 saptamani si totul este bine, nu am mai avut nici un fel de stari de depresie sau anxietate. Sper sa o tin tot asa...
Doza mea a fost scazuta treptat timp de 3 sapt fara mari neplaceri...doar putina greata si ceva dureri de cap minore.

Va doresc numai bine la toti, multa sanatate!!!

Oameni buni am si eu o problema, am luat Rivotril din martie 2007 intrucat aveam niste senzatii de cadere in gol, medicii au banuit ca e vorba de o fina epilepsie, asa ca au dat asta, ma simteam rau cand ma uitam in TV sau calculator, ma aprindeam in creier in 5 minute, cum am luat asta, din prima seara m-am putut uita in calculator fara probleme, luam de 2 mg, in timp l-am redus incet incet intrucat am constatat ca da Depresie, apoi cand am redus la 1 mg, a inceput o agitatie ce nu ma lasa daca nu mancam mancare gustoasa, mancam si inainte mult, dar cand vroiam sa ma abtin, ma abtineam, acum nu am mai putut, daca nu mancam bun, efectiv nu puteam sa stau independent de foame, parca eram drogat, din cauza asta am si fobie si anume de ingrasare, mi-e frica sa nu pun pe mine ca si asa s-au pus deja cateva Kg aiurea din cauza asta, fac eu sport cat pot, dar nu prea face fata sala totusi. Deci reducerea dozei a cauzat asta.
Asa ca ma teroriza aceasta teama de ingrasare, evident motivata real cu dovezi ca greutatea urca, pe deoparte imi dau seama de pericol daca nu postesc o zi da una nu cum era inainte, pe de alta nu ma pot abtine, ma sperie de moarte imaginea obezitatii, asa ca aceasta fobie provoaca si Depresie, in momentul cand nu mai mi-e frica si devin nepasator, ma simt bine, nu mai am nici depresie.
Am fost la 3 psihiatrii, ei nu prea au inteles treaba si mi-au dat direct tratament fara sa ia in calcul ca daca opreste dependenta aia anormala de mancare, au rezolvat treaba.
Ultimul a dat Lexotan si Spitomin (2 Anxiolitice, de ce, nu stiu cu aceias functie,
A dat un neureleptic pe nume Tiapridal, apoi si un antidepresiv pe nume Wellbutrin.
Eu i-am spus ca nu vreau probleme cu greutatea sau Glicemia, cand ma uit pe prospect Antidepresivul si neurolepticul cam exact asta au ca efecte adverse printre altele, crestere in greutate, umbla si la Glicemie, tensiune, poate taia de tot pofta de mancare, o nebunie !
Deci da 2 Anxiolitice ca sa blochze o fobie, nu o anxietate, deci din start wrong ! Fobie care e genarata in mod natural de organism ca alarma, dovada este ca atunci cand pericolul dispare, dispare total si teama, si asta relativ repede.
Apoi da un neuroleptic pentru a bloca agitatia aia ce ma trimite sa mananc bine, ca si cum as fi schizofrenic, n-a priceput ca schema de reductie a Rivotrilului a produs asta, si nu altceva.
Dupa aia da un Antidepresiv sa trateze o depresie care de fapt e generata de Fobie, dovada e ca atunci cand fobia dispare in mod natural prin inlaturarea pericolului, dispare si Depresia.
Ce sa cred eu ?! Am mers mai departe cu reducerea dozei de Rivotril si apoi am reusit sa postesc 2 zile, deci deja se vede ca un pic agitatia aia s-a mai domolit, insa nu cum trebuie, la care medic sa ma duc sa-mi faca o schema corecta de reductie a aluia ca sa se duca naibi agitatia asta, ca sa se termine tot.
Se blocheaza nelinistea ce cere masa buna prin reglementare doza Rivotril, automat pericolul dispare, organismul se simte in siguranta, blocheaza fobia (asa cum s-a si intamplat de fapt cand pot sa postesc), se duce si Depresia si gata ! Nu vad de ce mi-a dat asemenea nenorociri sa ma distruga pe alte parti, chiar nu pricep, cand este inutil, doar am explicat pas cu pas ce se intampla, degeaba.
Atunci cand reuseam sa postesc adica sa mananc doar fructe si legume, o zi asa, o zi asa, aveam o medie calorica de cam 2500-2900 Kcalorii, asa ca ma mentineam in greutate, nu aparea fobia.
Eu nu vad fobia asta ceva anormal, mi se pare normal ca un organism bine reglat sa dea alarma cand ai o medie calorica ce te pune in pericol de 4000-4800 Kcal/zi, in afara de asta pui si organismul in pericol ca nu are timp sa se relaxeze, pericol de Diabet, Dislipidemie afara de ingrasare.
Mi-a mai dat mie Depakine Chrono in 2008 si am avut 2 efecte tampite si anume nu coboram in greutate indiferent ce faceam (cand l-am oprit, am inceput sa cobor neumbland la nimic), iar alta, umbla la Glicemie, m-am trezit cu Glicemia de 130 la 2 ore de la aceias masa, duap care acum am in jur de 115, iar pe nemancate m-am trezit atunci cu 132 (126 e limita de DIabet), timp in care fara ala a revenit la 85-90.
Deci.ce facem aici ?! Eu muncesc la sala sa ma mentin ca sa ma ingras de la astea ce umbla la Prolactina ?! Sau sa ma dea cu Ficatul, Pancreasul peste cap ? Nu inteleg.
Mai ales ca am spus cazul, din start nici unul din cei 3 n-au inteles ce am spus, de ce era cazul de 4 catastrofe din astea nu stiu.
Pe de alta parte Wlebutrin blocheaza pofta de mancare, bine bine, eu nu vreau sa-mi toceasca chestia asta ! DOAMNE FERESTE, mie imi place sa am pofta cand mananc, nu sa mananc mecanic cum am vazut la altii dupa ce au luat asta, ca nu zi de zi, dar cand mananc, sa mananc ca lumea !
In alta ordine de idei, dupa ce se intrerupe tratamentul, pofta revine, metabolismul este lenevit si cand reincep sa mananc bine BUMMMM, ma umflu, deci numa nenorocire face vad ca.
Plus ca poate apare un eventual Diabet de la Welbutrin.
Deocamdata incerc cu sala sa inhib fobia asta, insa parca se tine de mine, pe moment se duce, a doua zi BUM reapare, simt ca s-ar cam agrava lucrurile, ce naiba, lupt aiurea ?! Evident ca, cauza nu este inca eliminata, vreau sa fac orice sa NU ajung sa iau medicamente din astea, nu vreau sa devin dependent de niste chimicale care-mi fac rau pe de alta parte apoi. Si eu cred ca un medic bun poate jongla cu doza de Rivotril in asa fel incat sa repare ce a facut schema asta de reductie.

eu le-am testat nu sunt bune m-am ingrasat forate mult pentru ca dadeau pofta de mancare nu mai eram la
fel de agil ca inainte, ma miscam in reluare, dormeam foarte mult..si am auzit oameni care i-au de trei ani jumate fara nici un efect in plus iti aduci aminte de cand iti era rau din cauza lor.ma simteam drogat...sper ca filmuletu asta sa va convinga sa renuntati la ele http://www.youtube.com/watch?v=FPUHUpfDVgY si faceti sport sa se duca efectu nociv al medicamentelor

Mersi de filmulet si informatie, deci eram documentat bine, ca ce mi-a prescis medicul e durere.
Sport tot fac, nu ca sa se duca efectul nociv al medicamentelor ca nu vreau sa iau asa ceva, fac sport dur la sala in speranta ca scap de Fobie si de Depresia declansata de Fobie (asta habar n-ar medicul si anume ca la mine Fobia da Depresie, desi i-am explicat tot), insa pe moment sala face fata in sensul ca dupa 2 ore jumate de tras de fiare, simt ca 80 % totul s-a diminuat, insa in 2-3 ore BUM, reapare iar, inainte taia 100 % pe o perioada mai lunga de timp, acum abia mai face fata si sala, in plus acasa mai fac si Bicicleta cam o ora, nu prea mai tine faza, ceva se intampla si eu nu stiu, iar nici un medic nu vreau sau nu poate sa-mi explice ce se intampla si de ce.
Cu medicamentele nu-s deacord in primul rand din cauza efectelor secundare catastrofice, mai ales antidepresivele si antipsihoticele, hai ca anxioliticele in afara ca dau dependenta, n-au asa efecte secundare grave, dar oricum doresc sa scap si de Rivotril.
Tie ti-a dat pofta de mancare ca n-aveai ! la multi in Depresie apetitul scade, nu mai ai chef nici sa mananci, iar dupa o perioada lunga de hipoalimentatie, metabolismul tau s-a lenevit, iar cand ai mancat ca lumea, BUM, nu ai ars caloriile alea.
Mie ar trebui sa mi-o ia ca am prea multa pofta, mananc ca porcul si cu o pofta de morrrr si mult rau.
Si nu depinde de mine, daca nu mananc cum trebuie si ce trebuie, ma simt foarte agitat, nu pot sa-mi fac treburile, cere al naibi creier tot ce e gustos de te unge pe suflet, abia apoi se potoleste.
In plus Antidepresivele si Antipsihoticele provoaca ingrasare si Diabet in unele cazuri, pentru ca stimuleaza Glucogeneza probabil, deci Ficatul baga Glucoza in sange din rezervele de Glicogen desi nu e cazul, asta urca Glicemia, raspuns Insulinic mare si permanent, te ingrasi, ca Insulina ingrasa. Apoi dupa ce te-ai ingrasat, poti face si Rezistenta la Insulina si deci sa te trezesti si cu un Diabet cadou. Asa ca ce afacere am facut ?! Sa nu mananc dar sa ma ingras din nimic ?! Mai bine ma ingras mancand ca lumea daca e sa aleg intre cele 2 variante.
Plus ca e posibil sa urce si Colesterolul, inhiba functia sexuala, deci dezastru.
Iar in final daca la sfarsitul tratamentului nu dispar cauzele fricii, cauze care-s reale si dovedite la mine, Fobia revine numaidecat.
Ce fac ?! Incerc sa tratez una si dau de altele, aoleeeeu, neee.

buna...nu am dispozitia necesara sa citesc tot ce s-a scris aici.. cred ca sunt la un inceput de depresie... m-am desp de prietenul meu si culmea am un examen ft important si nu ma pot concentra deloc...ma doare sufletul...nu stiu cum sa explic..nu ma doare inima dar ma doare in piept...pur si simplu simt cum ma doare sufletul.. si nu am pofta de mancare..si plang ft usor.. astea sunt siptomele mele.. as lua ceva medicamente de calmare...ceva care sa ma scape de durerea din piept...dar mi-e frica sa iau fara sa merg la medic si ma gandeam ca poate cineva de pe forum mi-ar putea da ceva sfaturi...va rog..mi-e frica sa nu ma imbolnavesc de-a binelea.

Buna, nici sa nu te gandesti sa iei ceva de calmare, adica medicamente psihoactive fara sa mergi la medic, asta primul sfat prietenesc.
Al doilea sfat ar fi sa incerci daca poti sa scapi tu singura de suferinta asta, daca poti, daca se agraveaza si simti ca nu mai poti sa-ti desfasori activitatea de zi cu zi cum trebuie, atunci va trebui sa consulti in psiholog in primul rand, abia in ultima instanta un psihiatru, pentru ca el da medicemante, iar asta nu e de dorit, intrucat te poate da peste cap cu altele.
Poti incerca prin sport de exemplu, sa faci o activitate fizica sustinuta si intensa, sa consumi energia aia care alimenteaza suferinta ta.
Banuiesc ca alte activitati ai incercat, nu poti fara sa vrei sa te distragi, e de inteles.
Despartirea de prieten a provocat dereglare chimica in creier, asta inseamna ca, creierul este in suferinta, iar el se manifesta prin simptome fizice dandu-ti acea senzatie de durere in piept, nu poti zice ca te doare sufletul atat timp cat nu stim ce-i acela pana la urma, multi spun asa cand nu stiu ce-i doare.
Creierul iese din suferinta, fie lent daca nu ii mai adaugi o alta, fie repede daca ii dai o bucurie, ceva care sa inlocuiasca treaba care ti-a cauzat suferinta asta.
Nu mananci ca nici chef de asta nu mai ai, de plans usor e si normal, te afli intr-o relativa Depresie asa cum spui, dar nu dispera, incearca ce ti-am recomandat, in ordine, poate reusesti singura sa iesi din asta.
Nu e ultimul barbat din lume pana la urma ! Esti tanara, ai viata inainte, nu se merita sa decazi din cauza lui, ce naiba, poti avea sute de prieteni de acum in colo, poate mai buni, mai frumosi ca cel ce nu-l mai ai.
Urata nu cred ca esti, asa ca vezi cum faci, examenul sa-l iei, viitor trebuie sa ai.
Sper ca ce am spus mai sus ti-a fost de folos, daca ti se pare ceva anapoda, te rog sa spui, ca voi raspunde.

ms tare mult pt raspuns..insa nu o sa-ti vina sa crezi cum am reusit sa scap de starea aia...sincer, am luat o sg data o pastila de extraveral pt ca nu mai puteam sa respir asa ma apasa durerea si m-am mai calmat. apoi, cred ca ma iubeste cineva acolo sus ca mi-a trimis in vizita o prietena pe care nu o mai vasusem de mult si cu care am discutat problema. mi-a fost de ft mare ajutor, pur si simplu dupa sfaturile pe care mi le-a dat am reusit sa-mi schimb starea de spirit si sa fiu cu totul alta... si cum sunt bine, invat cu spor si sunt oarecum impacata cu situatia. pot sa o consider pe prietena mea psihologul la care mi-ai recomandat sa merg...:) ms mult si mult succes tuturor

Ma bucur ca ti-ai revenit, insa eu ceva iti spun, NU prietena ta te-a ajutat, ci cel de sus, daca nu ti-o scotea in cale la timp, nu stiu ce se intampla. Ti-a scos-o in cale exact cand trebuia, ca dovada ca nu mai vazusei de mult, deci nu a fost intamplator.
Ti-am spus eu ca se poate si fara medicamente cumva.

salutare tuturor,

De ceva timp devin irascibil la multe probleme din jurul meu pe scurt ma enervez din orice... Nu pot spune ca sunt o persoana cu probleme materiale sau de alta natura ci pur si simplu am impresia ca explodez la chestii minore care se intampla in jurul meu. As dori daca se poate sa-mi spuneti de un medicament pentru tratarea starii de nervozitate acuta pe care o am in acest moment , ceva pentru calmare.

da, ceea ce as vrea sa va spun ca intradevar eu am simtit pe pielea mea de la xanax, astfel de ganduri suicidare. Daca ma duceam la geam imi venea sa sar, sau ma intrebam sau aveam o chestie in minte ma vedeam jos, asa cu mineta ma vedeam jos cazuta.si pe strada era trist, ma vedeam busita de masini, si ceva ma impingea sa experimentez, fereasca DUmnezeu.va jur ca nu erau de la mine ganduriele astea, nu ma gandeam deloc la consecinte.nu puteam si luam doar 0, 25.

credeti-ma se gasesc captatori de serotonina din mediu natural.nu chimicale, nu mai promovati chimicalele.eu am tras-o cu fetiat mea cu autism, acum suntem mult recuperati de na-r fi fost vointa si credinta eram vai de noi.Dar mai sunt metode vrea cineva sa vb ?-*


(*modificat de administrator)

@ Anonimus_Anima

Pina la medicament incercati cu un ceai de paducel, vedeti cum va simtiti. Daca nu e de ajuns o lingurita de ceai, puneti o lingura rasa la o cana.

buna!numele meu este ana-maria, as dori sa va intreb ceva, mai intai sa va prezint cazul meu.am fost diagnosticata cu tulburare depresiv anxioasa din decembrie anul trecut si pana in prezent mi-au fost prescrise coaxil 3 pe zi si calmepam 2 pe zi.am redus din calmepam nu mai iau decat jumatate seara imi merge bine pot sa dorm si fara ele de vreo 3 zile am inceput sa am mancarimi pe tot corpul, sunt foarte agitata, parca nu mai gandesc limpede, nu ma simt bine.va rog din suflet ajutati-ma, de la ce ma simt asa rau?ar trebui sa scot si doza de seara?e prea mult, sau coaxilul?doctorita mea mi-a zis ca, cu coaxilul sa mai merg inca un an.medicul de familie mi-a zis ca la reducerea dozelor vor aparea aceleasi simptome ca inainte de inceperea tratamentului.va rog ajutati-ma cu sfaturi si sugestii cat mai repede.e ceva normal?cat o sa dureze aceste stari?e ceva normal?-*


(*modificat de administrator)

Cu stima si respect pentru Mr. NICK !
Nu am mai postat de foarte mult timp pe forum, intru-cat am dorit cu adevarat sa-mi rezolv problmele de sanatate cu seriozitate maxima.
Vreau sa va spun ca in cursul lunii iunie a.c., am fost internat la Clinica Psihiatrie Cluj Napoca, la Dr. SALVAN HORATIU, un medic tanar dar de un profesionalism, rabdare, perseverenta, seriozitate si amabilitate rar intalnite.
Diagnosticul pus a fost de depresie majora si dependenta la benzodiazepine, fiind initiat tratamentul cu TRITTICO 150, 0-0-1, ESPRITAL 30, 1/2- 0-1, DEPAKINE 500, 1-0-2, TIAPRIDAL 100, 1/2 -0-1 si ZOLOFT 100, 1/2 -0-1.
Desi anterior internarii m-am simtit atat de rau incat am fost la doi pasi de a-mi lua viata, la scurt timp dupa externare, starea sanatatii mele s-a imbunatatit simtitor de la zi la zi, astfel incat acum ma simt foarte bine. Insa, un gand tot nu-mi da pace : oare daca voi reduce din dozele zilnice ale medicamentelor susmentionate sau pe unele le voi scoate, este posibil sa fac recaderi, nu-i asa ???. Doar amintirea modului in care m-am simtit ma ingrozeste.Inainte aveam insomnii grave iar acum pot sa dorm si 10 ore, un somn odihnitor si relaxant, pe care nu l-am avut din copilarie, si asta fara benzodiazepine. Nu pot sa cred !!!!!!!
S-au rezolvat (sa nu zic intr-un ceas rau ) si problemele digestive, respectiv gastrita de reflux biliar, ce sa mai zic, durerile de stomac au disparut aproape in totalitate. Sunt cu adevarat fericit si bine motivat, datorita starii bune de sanatate pe care am recistigat-o din nou.
In mod total dezinteresat, doar pentru a fi de folos si altora cu probleme similare, doresc sa recomand cu caldura sa-l contactati pe Dr. Salvan Horatiu, Clinica Psihiatrie II, Pavilion IV, Str. V. Babes nr.43, Cluj Napoca..
Multa sanatate si o permanenta stare de bine tuturor !!!!!!!!!!

Buna ziua tuturor,
Va rog tare mult, sa-mi spuneti la ce sa ma astept de la un tratament care consta in 1/4 de Atketis 20, seara patru zile, apoi cate 1/2.
Ca urmasuprasolicitare psihica si fizica - datorita unor probleme grave de sanatate ale sotului meu, plus serviciu, apoi am suferit eu o operatie de tiroida - am prin stari ciudate de ameteala, cu pierderea echilibrului, neliniste, frica, insomnii, viariatii ale tensiunii arteriale, arsuri in diverse parti aloe corpului, lipsa concentrare

(continuarea mesajului trimis mai sus - l-am descarcat involuntar, fara sa-l inchei :))
. Consider ca faceam atacuri de panica, am citit despre ele pe forumuri, astfel ca, afland despre acest INAMIC, cunoscand cat de parsiv este, am incercat singura sa scap de acele simptome care ma suparau ingrozitor. Cum? Cu multa voina, exercitii de respiratie, exercitii fizice, tratamente naturiste (Sedatiff PC, Persen forte, apoi Emocalm), cu Ginsavit (toate vitaminele si mineralele) si pentru ameteli Betaserc 24 si Omega 3.
Starea mea s-a ameliorat dupa 3 luni: dorm mult mai mult si mai bine, nu-mi mai pierd echilibru, nu mai am ametelile ale aputernice, nu mai am starile acelea de frica de o boala iminenta.
Ceea ce simt inca, este o usoara neliniste din cand in cand, agitatie interioara, ingrijorare (pentru sanatatea sotului meu, bolnav la pat).
Din cauza ca am responsabilitatile casei pe umerii mei, nu-mi pot permite un tratament care sa ma faca"leguma" cu reactii adverse (trebuie sa urc la volan zilnic), sau sa-mi dea dependenta.
Am primit Arketis, Cred ca mi-ar fi bun, fiind vorba de serotonina, dar. ma tem sa il iau, chiar daca doza este minima. Ma ajuta daca il iau la nevoie? Sa incerc mai departe cu cele naturiste?
NU stiu ce sa fac...

@ Anamaria

Tulburarea depresiv anxioasa si in general cam toate afectiunile psihice sunt in majoritatea cazurilor boli cronice. Adica pentru ele trebuie luat tratament toata viata, asa cum este si cazul diabetului.

Multe persoane au si perioade de remisie in care nu le sunt necesare medicamentele, dar la stresuri puternice boala se poata reinstala, necesitant un tratament adecvat.

Mancarimile pot fi si efecte secundare ale medicamentelor pe care le luati dar nu e neaparat necesar sa fie asta. De aceea este necesar un control la un medic dermatolog care sa stabileasca in mod exact cauza mancarimilor.

Starea de agitatie si faptul ca nu mai ganditi limpede, pot fi o cauza a reducerii bruste a tratamentului cu calmepam. De la doua pastile pe zi la o jumatate. S-a instalat fenomenul de sevraj. De ce ?

Pentru ca, atentie: de fiecare data cand luati un medicament trebuie sa ii cititi prospectul. Calmepamul este o benzodiazepina, categorie de substante care dau foarte usor dependenta. Din afirmatiile dumneavoastra se intelege ca il luati de 9 luni. In conditiile in care pe prospect scrie foarte clar ca durata tratamentului trebuie sa fie cat mai scurta posibil, fara a se depasi, la majoritatea pacientilor, 8-12 saptamani (incluzand si perioada de reducere a dozei).

Acum nu mai conteaza, faptele fiind deja consumate. Mergeti la medicul dv. curant. Mentionati-i de cate luni luati exact coaxilul si rugati-l sa va schimbe calmepamul.

Tot la calmepam, daca cititi cu atentie prospectul, apar ca efect secundar eruptiile cutanate, insotite sau nu de prurit (mancarime). Trebuie schimbat !

Va doresc multa sanatate si mult succes in tot ceea ce fintreprindeti !

Cu pace,

Clara

@ readyfile

"oare daca voi reduce din dozele zilnice ale medicamentelor susmentionate sau pe unele le voi scoate, este posibil sa fac recaderi, nu-i asa ???"

Nu e neaparat necesar. In momentul in care va simtiti complet stabilizat, cu acordul doctorului, incercati sa le reduceti putin cate putin. Daca simptmele reapar, luati inapoi doza initiala. Daca nu, ideea de baza in tratamentul afectiunilor psihice este sa stabiliti dumneavoastra insiva doza minima cu care functionati normal. Doctorul nu are de unde sa stie cu ce doza exacta functioneaza organismul dumneavoastra.

@ eldine

Stiu exact prin ceea ce treceti cu sotul pentru ca si eu am avut o bunica bolnava care a stat paralizata la pat. Dar grijile pe care vi le faceti sunt total inutile atat pentru el, cat si pentru dumneavoastra. Incercati sa il ingriiti cat mai bine, cu sprijinul celor apropiati, dar atat. Nu puteti dumneavoastra purta crucea lui. Pastrati-va calmul in orice situatie ca framantarile nu fac decat sa va accentueze starile de anxietate si oricum, repet, nu folosesc la nimic. Luati ca atare situatia si mergeti cu ea mai departe.

Stiu cat de greu este si cu sotul bolnav si cu responsabilitatile casei pe umerii dumneavoastra, dar Arketis va va ajuta sa le duceti la capat cu mai mult succes. In nici un caz nu va va transforma in leguma. Luati-l cu incredere, daca nu zilnic, macar la nevoie si veti vedea ca starea dumneavoastra psihica se va ameliora considerabil. Este unul dintre cele mai bune medicamente.