Medicamente antidepresive?

Doctorita ti-a zis sa-l reduci ca sa vada daca te-a vindcat cat de cat, daca deja apar simptome la loc inseamna ca nu prea te-a ajutat, in mod normal ar trebui sa se pastreze starea buna chiar si 6 luni - 1 an de la incetarea tratamentului sau chiar definitiv, ca asa era simplu sa-ti spuna sa-l iei toata viata, ceva stie ea de doreste sa-l reduci.
Probabil ca la un moment dat nu te-ar mai fi ajutat si s-ar complica lucrurile.
Poate ca a aparut frica si de aia au aparut simptomele naspa cand ai auzit ca-l reduci.
Sau daca consideri ca iti face bine si nu ai efecte secundare, poti sa-i spui medicului sa ti-l lase a la long sa vezi ce parere are.
Nu ai avut nici un efect secundar ? Nu te-a aplatizat emotional ? Merge functia sexuala normal, nu ai luat in greutate ?

Adriane tu esti ca mine, ori ce iei nu iti face bine.
Si nu mi-ai raspuns, de ce consideri ca moartea emotii-lor nu e o durere ? De ce am mai fost lasati cu emotii daca nu-si aveau sensul ?

Ba da, a avut efecte pe plan emotional, adica am devenit cam fara emotii si cam indiferenta la tot ce se intampla in jur, dar prefer asa decat sa am trairile si gandurile de dinainte de tratament.De luat in greutate am luat vreo 5 kg, dar nu stiu exact daca de la el sau daca de la un alt tratament (de substitutie hormonala care la randul ei duce la ingrasare)dar nu ma deranjeaza ca si asa am fost cam slaba.De libido sa nu mai vorbim ca este inexistent, dar repet, este mai important sa ma simt bine psihic si sa am o stare generala buna(am 50 de ani si am intrat in menopauza asa ca si asta contribuie la diminuarea libidoului).Alte efecte secundare importante nu am simtit.Se pare ca azi, pana in prezent, ma simt mult mai bine poate ca si datorita faptului ca aseara am luat si un tranxene, iar azi am luat tot o jumatate de seroxat.Sper din tot sufletul sa ma simt mai bine si sa pot renunta la el macar pe perioada verii, ca eu ma simt mai rau toamna-primavara.Voi discuta si cu doctorita mea sa vedem ce zice.Multumesc din suflet pentru raspuns, si mai astept si alte comentarii si reactii, din partea tuturor celor care iau tratament.Va tin la curent cu ce se intampla si va mai cer sfaturi in continuare.

La 50 ani sa zic ca libidoul nu mai conteaza, cu greutatea esti okey deci tot e bine, insa lipsa emotii-lor e dupa mine o mare problema, de aia te-am si intrebat intrucat banuiam ca asta s-a intamplat. Dar la fel de adevarat e ca daca te simti bine si preferi asa, e bine.
Ce te bucura in absenta emotii-lor ? Ce te tine sus in absenta bucuriei de orice fel ?
Fara emotii nu ai cum sa te bucuri de ceva anume sau te bucuri ?

Doresc sa intreb pe Dr House si Wip, va rog sa-mi spuneti si mie daca se poate de ce majoritatea AD-urilor aplatizeaza emotional si nu mai vrei nimic, nu mai simti mai nimic ?! Eu am mai citit chestia asta insa nu prea am luat in serios, oficial nu se spune ca se intampla asta, nu doar ca se intampla la multi insa am simtit-o si eu.
Asa eram cu 90 mg Cymbalta, aveam anhedonie totala, nu aveam emotii, nu doream nimic si nu ma bucura nimic, nu ma atragea sa fac nimic in afara decat sa ma duc la sala intrucat aveam energie si nu aveam ce sa fac cu ea, dar in acelas timp aveam si suspecta hipomanie din cand in cand si simteam nevoia patologica sa fac miscare in prostie.
Imi doream sa vreau ceva, de aia m-am sesizat si am spus medicului de am intrerupt tratamentul si asta cu toate ca luasem 3 luni si 3 saptamani.
Nu doar ca nu mai mergea sexul dar nici nu mai doream, am ramas masca de ce se intampla, dar nu era doar asta, eram un mort viu cum s-ar spune, plus perioade de hipomanie suspecte.
Ca de antipsihotice si stabilizatorii de stare se stie ca aplatizeaza emotional.
Adica cu alte cuvinte ia viata si devii o masina ! Sau poate ma insel eu si nu e un efect ce apare la toti.

http://www.futurity.org/health-medicine/depression-tied-to-over-active-brain-network/

The default network typically is active when the mind wanders. It shuts down when an individual focuses on the job at hand. But the researchers found the network stays active in people who are depressed, even when they are concentrating on specific tasks.

"If you really are engaged in something, you kind of forget yourself, and that loss of self corresponds to the deactivation we observe in brain scans of the default network. But that doesn"™t seem to happen in the brains of people with depression."

Sa stii Costy ca la mine nu e chiar asa.Ma bucur de tot ce simt ca imi face bine, ma bucur enorm cand ma intalnesc cu nepotica mea(are un an si sapte luni)ma bucur cand e vara si soare, ma bucur cand imi cumpar ceva ce mi-am dorit de mult, ma bucur cand merg in concediu la mare, intr-un cuvant simt tot ceea ce imi face bine.In schimb trec mult mai usor peste necazuri, tristeti, criticile celor din jur, nemultumirile sefilor (sau a sotului uneori)la toate astea reusesc sa devin mai pasiva poate chiar indiferenta.Inainte eram foarte sensibila, ma suparam prea repede din orice, sufeream pentru orice.Intr-un cuvant mie seroxatul mi-a facut numai bine, dar eu sper sa fiu bine de tot si sa nu mai am nevoie de el, sa fiu independenta.Acum va las ca trebuie sa cedez locul la calculator sotului meu.Tinem legatura.

Asa e super mai, ai avut noroc mare, acum am inteles, deci simti si te bucuri de ce trebuie si nu mai te superi inutil, e perfect asa, atunci poti sa-l iei mai departe.
La mine e urgie, eu nu mai simteam nimic, nu mai aveam emotii deloc, nu ma bucura nimic, era cu totul altceva.
Cu Cipralex si Cymbalta asa a fost desi am facut si 3 luni tratament, cu Cipralex 2 luni jumate, cu Cymbalta 3 luni jumate, un fel de Anhedonie.

Momentul ala cand esti obosit, fizic si psihic, dar nu poti dormi. Nu poti nici sa faci ceva util, bineinteles.
vrei doar sa te plangi.
M-a "incurajat "confirmarea ideii cum ca depresia te impiedica sa " iesi din tine" pentru ca ramai pur si simplu blocat in interior, in amintiri si ganduri, absorbit de tine. Asta justifica poate si insomnia, in general.

Nu poti sa dormi si nici nu poti face ceva distractiv sau util din cauza ca ti-e rau si nu trebuie sa fi neaparat cufundat in ganduri, ai un rau general, un disconfort psihic naspa, suferi in continuu, nu ai tonus, nu te bucura nimic, nu poti atinge starea de bine orice ai face, nu mai ai nici o speranta sa fie bine intrucat ai tot luptat si facut orice incluziv dus la medic si luat medicatie cum trebuie, ai oboservat ca tot rau iti este.
E ca si cum ai o rana care doare rau, poti sa dormi si sa faci ceva ? Nu poti.
Asta cand nu ai anxietate, daca ai si din aia e mai naspa ca stai in teroare continuu.
Iar cand ai doar anxietate fara depresie se vede clar, cand trece ai tonus la loc, te bucuri normal de tot, ai bunadispozitie.

Triste sunt momentele cand anxietatea si apatia nu se exclud. Lipsa de interes, dar nu de stres.

"Ai luptat si ai facut totul....."

...mai putin SCHIMBAREA VIETII!

...sau mai pe larg spus, mai putin identificarea problemelor sufletesti si rezolvarea lor!



RE-ZOL-VA-REA PRO-BLE-ME-LOR!



Ca poti sa iei o tona de medicamente, poti sa fii cel mai cuminte si ascultator pacient al medicului psihiatru, sa inghiti frumusel pastilutele care ti se dau...dar faci asta DEGEABA!

Pentru ca nu pastilele iti vor rezolva problemele!

Sa zicem ca cel mult te scot din dezastrul in care te afli, dar doar pentru o scurta perioada, foarte scurta de timp...Insa daca faci din ele un mod de viata, atunci n-ai nici o sansa!

Sa se inteleaga clar, acele medicamente merg la efect, insa in nici un caz la cauza! Adica iti estompeaza niste simptome, dar nu rezolva buba adevarata, cea care a dus la crearea depresiilor!

Inca o data spun: ce cauti sa umbli la creier cand problema ta e in suflet?!??

Nu esti in stare sa-ti identifici singur durerile (desi ar putea oricine) ? Du-te frumusel la psihoterapeut, la psiholog, la preot, la mama, la tata, la cine vrei tu!
Unii dintre ei vor fi atat de inteligenti incat nu numai ca-ti vor afla tot ce te-a dus la depresie, dar iti vor oferi si solutiile!

Dar pentru oamenii inteligenti care scriu pe acest forum, eu am spus ca ei singuri isi pot rezolva astfel de probleme!

Cu mici exceptii (ca iti moare cineva sau traiesti alta drama pe care nu o poti controla), ORICE PROBLEMA ARE O SOLUTIE! Cel putin o solutie!

Si chiar daca aparent n-ar avea, cum crezi tu ca niste pastile iti vor rezolva frustrarile, neimplinirile, nefericirile, nesiguranta, sensibilitatea etc, etc, etc?!?...
Astea numai tu, TU, OMUL INZESTRAT CU CREIER SI INTELIGENTA, le poti rezolva!

Cum? Am scris de atatea si atatea ori pe acest topic!

Ai facut o alegere gresita, ti-e partenerul dusman si te face nefericit? Arunca-l si din inima, si din viata!

Ti-e familia cel mai mare dusman? Detaseaza-te de ea, pleaca, fugi, fa-ti un rost in alta parte, forteaza totul si desprinde-te de ea!

Esti neimplinit profesional? Pune mana si completeaza-ti toate studiile, da examene, invata, mergi cat mai sus, zbate-te, demonstreaza, fa proiecte, scrie carti, arata lumii ca esti superior, du-te la concursuri, castiga medalii, distinctii, munceste, lupta-te!

Nu ai job-ul potrivit sau nu-l ai deloc? Zbate-te pana obtii ce doresti, schimba, incearca, munceste, fa-ti un plan, demonstreaza ca esti bun, concureaza pe un post bun sau fa-ti propria afacere! ...

Ai senzatia ca nu apartii acestei lumi care intr-adevar a devenit una fara valori?
Senzatia ta e corecta, dar nu e corect sa te apuci sa zaci fizic, moral, intelectual, psihic doar pentru ca esti un neinteles iar "adevaratele valori" nu mai au loc de impostori!
NU! Iti faci o lista cu prioritatile, dorintele si telurile tale de viata si te apuci si le bifezi una cate una!

Nu te apuca sa schimbi societatea si oamenii, ca nu vei reusi niciodata!
Fii ce vrei tu sa fii! Nu te impiedica nimeni si nimic!


Gandeste-te ca intotdeauna exista unul si mai nenorocit ca tine, sau unul cu adevarat nenorocit!

Sunt oameni fara maini, fara picioare, orbi, paralizati, care au tot dreptul din lume sa aiba depresie, dar ce sa vezi?...Tocmai ei nu se resemneaza si incep o lupta imensa cu ei insisi, cu societatea care ii marginalizeaza, cu tot ce a fost potrivnic lor...Si ce sa mai vezi? Oamenii astia CHIAR REUSESC! Dau niste lectii de viata teribile, iti vine sa te duci si sa-i iei in brate, sa te inclini in fata lor si sa-i respecti cu adevarat!




Cum poate o fata tanara ca tine, Asylum, sa fie o legume la doar 20 de ani, pe motiv ca e neinteleasa, ca nu-si gaseste locul in societate si ca nu se simte apreciata la adevarata ei valoare? Si cum poate o fata desteapta ca tine sa gaseasca remediu in alcool?!? Tu pricepi ca cel mai mare dusman al tau esti chiar tu?!??

Cine va invata ca nu trebuie sa schimbe societatea, ci trebuie sa se schimbe el, acela va reusi!

Trebuie sa te adaptezi, trebuie sa stii ce vrei de la viata, trebuie sa-ti pui in functiune toate motorasele din interior si nimic nu-ti va sta in cale!

Disciplineaza-ti viata, tu, cel care suferi de depresie, ia decizii radicale, identifica-ti nemultumirile si actioneaza! Fa sport pentru trup si minte, mananca ultrasanatos, elimina definitiv alcoolul, tigarile, drogurile sau ce otravuri mai iei...Renunta la excitante, cafea, fa-ti o disciplina a trupului, a mintii si a spiritului de la care sa nu te abati! Implineste-te profesional, iubeste, arunca-ti reziduurile din suflet si elibereaza-te de complexe si frustrari!

Fa orice ca sa dormi noaptea. Fara somn, se deregleaza totul...Insomniile vin tot din ganduri negre, dar daca te apuci sa-ti ordonezi viata, vor disparea in momentul in care apar satisfactiile! Dar pana atunci, apeleaza la n modalitati de a te relaxa inaintea somnului, sunt atatea si atatea remedii, numai pe forumul asta am dat eu peste o multime de solutii!

IESI DIN CASA!

Iesi dintre ziduri, stai in natura, du-te la tara, du-te in parcuri, alearga, fa sport, plimba-te, stai printre oameni!

Izolarea accentueaza si duce depresia la paroxism!


In afara decesului unei fiinte dragi, pe care nu o mai poti aduce inapoi, ORICE PROBLEMA ARE O REZOLVARE!

Nimic nu poate impiedica un om sa-si faca viata asa cum doreste el! Nici statutul social, nici varsta, nimic! Cu atat mai mult cu cat societatea actuala chiar nu mai pune monopol pe sufletul tau, fortandu-te sa te incadrezi in anumite tipare. Orice om isi poate construi fericirea la orice varsta!


Trebuie sa-ti aduci corpul, mintea si sufletul la un anumit echilibru, si asta o faci prin toate mijloacele: sport, citit, invatat, atins obiective, iubire, evolutie spirituala, evolutie sentimentala si morala...


Asylum, sunt dura cu tine, dar intentia e cinstita.

Daca doar iti plangi de mila, iti vei rata viata!

Ia taurul de coarne si schimba tot ce te deranjeaza! Un om tanar, un om la 20 de ani are lumea la picioare!
N-ai voie sa fii trista si depresiva, sa bei si sa suferi! La 20 de ani trebuie sa razi, sa atingi cerul, sa alergi, sa iubesti, sa fii vesela, sa-ti construiesti viitorul!
Iesi din cercul vicios si apuca-te serios sa-ti construiesti viata! Puterea e in mainile tale, nu va veni nimeni sa-ti creeze drumul, tu trebuie s-o faci! Si chiar daca ar fi cineva, tu sa nu accepti si sa nu-l lasi sa-ti faca viata asa cum crede de cuviiinta (fie ca e societatea, fie ca e familia, fie ca e alta persoana), ci modeleaza-ti viata dupa sufletul si aspiratiile tale!

Urneste-te din letargie!

La hapciug se pare ca a facut bine Seroxat-ul, deci nu trebuie sa generalizam, exista si depresii endogene unde fara tratament nu ai ce face chit ca 75 % din ele sunt reactive adica din cauza factorilor de mediu nefavorabili dar desigur si pe un fond genetic mai dificil.
Si daca esti dura cu Asylum ce rezolvi ? Nu ai intrebat-o de ce se simte asa ? De ce nu a putut sau nu a incercat sa-si rezolve problemele ? Doar critici si atat.
Hai sa te iluminez eu putin mai Ciorapel, depresia apare ca urmare a unei probleme de adaptare sau alte probleme psihologice care deja exista dinainte, deci intai omul ala nu poate sa-si rezolve problemele conform a ce doreste, abia apoi apare depresia, stiai asta ?
E ca un lemn rigid, daca pui o greutate mai mare decat suporta, se rupe, daca e flexibil sustine si greutatea aia fara probleme chiar daca se mai indoaie putin, acuma ai priceput ?
Pana sa apara sarcina aia, nu stii ai nici o depresie.
Daca era okey nu mai ajungeai sa faci depresie pentru ca automat iti rezolvai problemele ca ceilalti oameni si era okey, nu mai intampinai dificultati.
Ai inteles ceva din ce ti-am spus ? Sau tot nimic ?

Tu plange-ti de mila in continuare si fa-i pe toti cei din jurul tau responsabili pentru toata depresia ta, iar cine stie sa-si si puna inteligenta in miscare, nu numai sa se extazieze ca o are, acela nu va mai cauta tapi ispasitori si-si va recupera viata!


Mai mult decat atat, cand va vedea ca se poate iesi din depresie DOAR REZOLVANDU-SI PROBLEMELE, si nu nenorocindu-se si mai tare cu medicamente, alcool, droguri, tristete si gandire vesnic negativista, atunci va prinde puteri din ce in ce mai mari si va ajunge acolo unde vrea el, devenind FERICIT si IMPLINIT!

Indiferent ce s-a intamplat in viata cuiva, se poate repara orice!

ORICE PROBLEMA ARE O REZOLVARE!

Numai moartea nu are!




In rest, vorbim vorbe ca sa avem ce vorbi.

pai chiar asa Ciorapel, de ce mai vb daca tot vb doar ca sa ai ce vb? Eu sa fi fost in locul lui Costy nu cred ca aveam rabdarea sa nu ti zic ceva pana la urma... ori tu incerci sa te minti singura si ai impresia ca asta va deveni un adevar, ori n ai treaba esti casnica si altceva n ai de facut, dar de depresie sigur suferi ca un om 'normal' nu ar sta sa scrie sute de comment-uri de cateva mii de cuvinte..
In rest pentru cei cu depresie/anxietate/ocd/ le as sugera niste zoloft in doze mici (incepand chiar cu 12.5 mg pana la 50)...la unii face minuni..dar dupa cel putin o sapt-2 se vad rezultatele.. zoloft augmentat de un triciclic ar fi o combinatie si mai buna- de exemplu nortryptilina (si bineinteles seara sau de 2 ori pe zi o benzo, sunt fan librium in ultimul timp - undeva la 40-70 mg/zi, l-as recomanda in schimbul diazepamului, se poate face tapper-ul destul de usor)..
Iar am observar persoane cvasiculte pe site gen Dick caruia ii propun sa urmareasca filmul Frailty (2001)- de vb atat despre rai si iad, eu cred ca omul asta are halucinatii, sau daca nu cu siguranta se afla intr-o psihoza deliranta, nu stiu cum i se poate da atata credibilitate unui derbedeu..
In rest numai bine!!!

@'Ciorapel', tind sa iti ignor textele lungi, repetitive si, de cele mai multe ori inutile. Noroc (al cui noroc, nu stiu) ca am zarit cuvantul 'asylum', deci hai sa ne jucam.
Nu ca ai avut un comentariu dur ci unul, ei bine, idiot. Si spunand asta, poate te descurajez din a mai face presupuneri false si a pune pe toata lumea in aceeasi 'oala' etichetata 'depresia'.

Nu sunt 'in letargie', nu stiu de unde le tot scoti, dar e amuzant venind din partea ta.
Ca sa dau replica imperativelor, in stilul tau, DA, IES DIN CASA. DA, ORICE PROBLEMA ARE O REZOLVARE. DEPINDE CE INTELEGI PRIN ASTA; PARE-MI-SE CA PERSPECTIVELE NOASTRE NU PREA AU TEREN COMUN.
Despre izolare, desi nu cred ca am mentionat-o pana acum, este mai degraba afectiva, decat fizica. Desi, recunosc ca daca nu as avea anumite obligatii, lucrurile ar sta altfel.

' La 20 de ani trebuie sa razi, sa atingi cerul, sa alergi, sa iubesti, sa fii vesela, sa-ti construiesti viitorul! '

Este foarte posibil ca Cerul sa fie Gol, asa ca prefer sa nu il 'ating' prea curand.
Pot avea un viitor aparent extraordinar, nu ar fi greu de realizat daca nu as fi convinsa ca este in van- de unde si faptul ca nu imi mai starneste motivatia.
Inceteaza sa mai dai exemple de oameni care 'au dreptul sa fie deprimati', lucru *care da dovada de obtuzitate.

Hello, Wipişor, chiar ma intrebam de ce nu mai apari...

M-ai facut schizofrenica, alcoolica, depresiva, acum casnica. -))))))))


Te rog, nu uita ca sunt si transexual, fost puscarias si viitor psihopat.


Stiu ca tu, ca un medic psihiatru IUBITOR de pacienti ce esti, le vei recomanda orice medicament chimic, numai sa-si revizuiasca viata, NU!


Esti atat de tandru, cald si calm cu ei, incat ii lovesti sub centura, in suferinta lor, ii ironizezi si nu m-ar mira sa te vad in postura in care vreunul mai rasarit si cu personalitate, care sa nu-ti dea ascultare in cabinetul tau, sa primeasca si un branci pe fereastra..asa, sa-i fie invatatura de minte ca nu asculta de un doctor atat de apropiat de suferintele oamenilor cum esti tu...

Welcome back!


-)))

^ Am scris in acelasi timp. Trebuie sa fie ceva divin la mjloc.

Negresit.

Ciorapel eu am explicat cam ce se intampla, daca nu ai inteles, chiar nu mai are sens sa iti mai spun ceva.
Ma bucur ca tu esti bine, fericita si ai solutie la toate problemele.
Stiu ca poate ai avut intentii bune insa la mine nu s-a nimerit, asta e, nu am spus niciodata ca-s normal.

Dr House, azi am luat un Fevarin de 50 la 18, 30 sa vad, eram intr-o depresie naspa, nu aveam chef de nimic, tonusul jos, sufeream psihic continuu de nu pot descrie, nu stiam ce sa fac ca sa ating bunadispozitie, e ceva de groaza, la sala ma duc, merg pe jos minim 40 min/zi, fac cumparaturi, imi fac de mancare, mai fac si curatenie prin casa, deci am activitate, degeaba, este uimitor :(.
Plus ca azi noapte nu am dormit bine ca imi era tot asa cam rau.
Partea buna a fost ca nu am avut anxietate mai deloc.
Cand am asa stare si mai mananc ceva cu Cacao, parca ma simt mai binisor insa tot nu apare tonusul ca lumea, iar daca consum prea multa apare anxietate dupa 8 ore si ceva de la consum.
Daca nu am stat si am gandit orice varianta si nu dau de cap deloc la problema.
Chiar Dr House, picarea fantasmei e tot de la depresie nu ? Adica nu mai sper nimic, nu mai visez nimic asa cum era cand imi era bine.
Ceva f interesant, orice speranta de mai bine imi urca tonusul brusc !!!
De exemplu daca m-am gandit ca Fevarin m-ar putea ajuta deja m-am simtit instant mai binisor, ce parere ai de mecanism ? Adica cand apare o oportunitate fondata ca sa-mi fie mai bine si nu vise nefondate si sperante desarte.
Ca apoi pica iara tonusul e alta, insa pe moment ma urca, pica ca de fapt nu se intampla nimic bun asa cum credeam.

Tocmai, ca esti foarte normal, dar ai intrat pe o pista gresita din care nu vrei sa iesi.

Tu nu ai probleme psihice, ti-ai creat singur tot ce simti !

Probleme au altii, tu ti le provoci.

Mie imi place cum isi joaca fiecare rolul aici, unii sunt "salvatorii", cei ce vin cu solutiile, iar altii sunt "bolnavii", cei ce isi plang de mila si cer ajutor. Singurul lucru cert e ca fiecare are o identitate ce CU CERTITUDINE nu si-o va schimba vreodata, orice ar zice/face ceilalti, si ca doar cautati aici un anumit tip de putere si recunoastere sau, respectiv, de a fi dominat si recunoscut. Gen relatia "doctor-pacient", care include intotdeauna niste raporturi de putere, obligatoriu. Asta ca sa fac si eu pe psihologul... :P

Touché.

Cum stati cu starea mentala?

Si eu sunt in terapie de reducerea a activitatiilor psihice si fizice.Cand imi vine un gand, care ar vrea sa isi urmeze instructiunile sale, il constientizes si il anules.

Gandirea negativa sau neplacute mie, pot si ganduri pozitive dar neplacute mie, ar fi o solutie de rezolvare de reducere pana la punctul mort a gandiri x.


Multi nu inteleg ce e depresia, eu am inteleso.Totul sta in structura gandiri, de cand te ai nascut si pana in momentul de fata, avertizariile gandiri triste e primul pas de avertizare ca structura ta mentala a luat en spre esc formal.

ciorapel, eu nu ti am zis ca esti schizofrenica dar acum iti zic.. Esti schizofrenica!! de cate ori vrei sa repet ca Wip este alta persona, nu personalitate de-a mea cum probabil crezi sau ti ai dori..

Costy, si un om "normal" are variatii de ritm ale buneidizpozitii de-a lungul unei zile asa ca este f normal ce simti.. e f greu aproape utopic sa te simti mereu "high", adica cu tonusul ridicat sa nu inteleaga acum Ciorapel ca sunt un drogat.. Ma gandesc poate ii place sa miroasa ciorapii sau mananca lotto clasic ca am auzit ca miros la fel :).. Daca iti spui convingator timp de 1 minut ca te simti excelent.. dupa un minut vei crede pt cateva secunde... poti sa repeti chestia asta si sa vezi ca e adevarata.. pana la urma orice minciuna i-o spui creierului devine un adevar dar trebuie sa perseverezi ca sa atingi lucrul asta.. si inca ceva.. cred ca ti am mai zis.. nu are nicio importanta cum te simti.. nu conteaza!! n ar trebui sa te gandesti la asta.. stiu ca e greu ce zic si pare doar teorie pura si greu de pus in practica dar nu e chiar asa..
un weekend placut!!

E, nu-i nimic ca mi-o zici si sub nick-name-ul asta, tot aia e ! -))

Uitasem... in plus, m-ai facut si analfabeta candva. Tacam complet.


..cand iti spuneam eu ca ai multiple personalitati..faceai pe suparatul...



Doctore, pe langa deontologia ta profesionala pe care speram sa o intalnesc doar la Cucuietii din Vale, mai ai un atu : caracterul tau e sublim, dar lipseste cu desavarsire.



-))

Dr.House te rog raspunde mi daca ai avut sub tratament persoane cu sindromul asperger si daca ai avut rezultate satisfacatoare.
Ciorapel, eu ma simt f.rau azi si nu numai...poti sa mi ridici moralul daca te rog frumos.ce ai face daca ai fi in locul meu...eu suferinda de sindrom depresiv anxios, fibrilatie atriala..si copilul de sindromul asperger...

Era sfarsitul iernii cand mama a visat ca i a zis cineva ca nu mai implineste un an.In iunie acelasi an s a paralizat...am ingropat o pe 7 noiembrie si pe 8 noiembrie avea sa implineasca 72 de ani.
Toamna trecuta am visat o pe mama, ea moarta fiind, ca i cadeau dintii si i curgea sange.In 4 luni de zile a murit sora ei si fratele tatei care s au purtat ca niste parinti cu noi.
Ce parere ai Ciorapel???chiar putem face ce ne dorim in viata.puterea e in noi!!!!!OARE
Sa auzim de bine

Termina, sper ca nu sunt adevarate aceste asa-zise vise-premonitii... Cand aveam 16 ani am visat ca stateam dezbracata in fata unui mare panou computerizat care facea predictii despre mine si care mi-a comunicat ca aveam grupa de sange AB4 si ca aveam sa mor la 28 de ani. Bineinteles ca eu, nestiind ce grupa de sange am, zilele urmatoare am dat fuga la policlinca Puls sa-mi fac analizele de sange si 2 zile mai tarziu mi-a venit rezultatul si.. surpriza! - aveam chiar AB4, din parinti cu A2, respectiv B3, deci aveam 25% sanse sa imi iasa exact aceasta grupa de sange. In fine, acum o luna am implinit 28 de ani... :S Dar ma indoiesc ca trebuie sa luam ad literam aceste vise.. multe lucruri in viata sunt simple coincidente, pana la urma.. Cel putin asta sper! Nu mi-e frica de moarte, mi-e frica de durere insa, dar ma indoiesc ca o sa mi se intample ceva. :) Acum e momentul cand intervine Wip, cu sfaturile lui nepretuite despre cum sa imi pun mai eficient capat zilelor si sa implinesc "profetia". :))) Ia sa vedem!

Stii ce cred eu, in general vorbind ?!... Ca mai mult decat o boala in sine, FRICA este cea mai nociva pentru psihicul unui om! Ai puterea sa o infrangi? Atunci mergi lejer prin viata si infrunti orice.


Termina, toata compasiunea pentru suferinta ta si-ti doresc multa liniste in suflet.


Cand ma uit la Manuela Harabor, pe care a lovit-o viata cu un copil autist, eu vad o femeie frumoasa, stralucitoare, vesela, cu zambetul pe buze, care in locul antidepresivelor si a resemnarii, a ales lupta si bucuria de a trai.

Si cand ma gandesc ca s-a zbatut singura sa-si creasca baiatul...

Da, e o femeie care rade, iubeste viata, are grija si de ea, iar acum este si fericita.
E actrita, are preocupari permanente, colaborari, nu se lasa infranta. Jos palaria in fata ei! Ea ( ca si alte mame cu asemenea probleme) e o lectie de viata pentru cei care primesc aproape totul si nu daruiesc mai nimic.

Ii doresc sa fie fericita in noua ei relatie si mereu de acum incolo!

Bineinteles ca si voua, tuturor, va doresc sa fiti fericiti !

Puteai să ai şi 100% şanse să-ţi iasă grupa AB. Numai în cazul în care doi dintre bunici, unul din partea mamei şi unul din partea tatălui aveau grupa 0, şi ceilalţi doi aveau A, respectiv B aveai 25% şanse să-ţi iasă AB.

Okto, am uitat totalmente anatomia de-a 11-ea si cum sta treaba cu mostenirea grupelor de sange... Fratii mei au amandoi B, iar bunicii au: din partea mamei, unul 0, celalalt A, iar din partea lui tata amandoi B. Deci in cazul asta sansele de a avea AB erau de maxim 50%, se pare. Sau cum e?...