Vreau să divorțez.
Bună ziua,
Povestea începe așa : ne am cunoscut în 2013, la o luna după ce ne am cunoscut mi a propus sa facem un copil, am acceptat. Am rămas însărcinată și apoi a început "ultra" experiență de viață, certuri, urlete, el nu muncea, dependent de ruleta la vremea aceea.
Când eram însărcinată în 7 luni m am întors la ai mei, neavând nici un suport în el. Am născut, nu l am trecut în certificat. A trecut timpul, vreo doi ani, și am făcut eterna greșeală de a i oferi încă o șansă.
În 2016 ne am căsătorit, la o lună maxim după au reînceput certurile, urletele, țipetele, în fața copilului. S a hotărât sa plece în Spania. M am reîntors la ai mei. Eu aveam un microcredit, pe numele meu, neplatindu l însemna să plătesc penalități. L am plătit, anunțându l ca îl voi plăti. M a amenințat telefonic cu divorțul, dacă plătesc el da divorț. Am depus cerere de divorț. Pe care, la insistentele lui, am renunțat. Mare tâmpenie.
In 2017 el a venit în Anglia, la cateva luni am venit și eu cu copilul. După ceva vreme am început munca. Tot ce câștig merge la el. Sunt momente când... Simt ca sunt doar un sclav menajer. Munca, casa, munca în casa, gătit. Am vrut doar sa vin aici și sa strâng bani pentru datoria alor mei, anume banii de la nașterea copilului, ai mei plătind nașterea.
Îmi tot propune sa facem un al doilea copil. Refuz pana peste poate. Începe sa folosească copilul pe post de pion. Zi i lui mami sa facem copil. Asa ceva nu se face. Reîncep sa i spun de divorț, reîncep urletele, țipetele, în fata copilului.
Ii spun ca nu e ok sa plătesc abonamentul lui în valoare de 125 lire, rata la casa în tara, eu nefiind nici trecuta, și nici de acord cu achiziționarea ei. Țipete, urlete. Ca familie, ca... Bun. Eu stau nevopsita de x luni, abonamentul mi l plătesc ai mei în tara.
Totul culminează cu data de ieri, când zicându i ca ma doare soldul, ma zmuceste de halat, evident eu tip... Ii zic du te sa iei mâncare... Îmi răspunde ca să ma fac cât vaca?!? Astăzi vine un recuperator de datorii, pentru o amenda neplatita, sa tipe la dna aceea, s a pus în genunchi, sa i zmulga tableta din mana...
Personal mi e frica. Aștept sa fie gata pașapoartele. I am spus ca în vacanta copilului vreau în tara... El ca nu, ca nu sunt bani.
Altfel și în tara are o suma de datorii, la bănci, instituții financiare, credite neplătite, amenzi.
Intrebare: am cumva sindromul Stockholm? Nu îmi pot apara copilul? După ceea ce a fost azi și ieri... Știu ca îmi afectează copilul. Țipete, urlete, certuri, cuvinte urate, înjurături. Eu personal nu am trăit asa. El în schimb a trăit într un mediu psihopatic, pasiv agresiv, datorat tatălui lui.
Va mulțumesc.
Povestea începe așa : ne am cunoscut în 2013, la o luna după ce ne am cunoscut mi a propus sa facem un copil, am acceptat. Am rămas însărcinată și apoi a început "ultra" experiență de viață, certuri, urlete, el nu muncea, dependent de ruleta la vremea aceea.
Când eram însărcinată în 7 luni m am întors la ai mei, neavând nici un suport în el. Am născut, nu l am trecut în certificat. A trecut timpul, vreo doi ani, și am făcut eterna greșeală de a i oferi încă o șansă.
În 2016 ne am căsătorit, la o lună maxim după au reînceput certurile, urletele, țipetele, în fața copilului. S a hotărât sa plece în Spania. M am reîntors la ai mei. Eu aveam un microcredit, pe numele meu, neplatindu l însemna să plătesc penalități. L am plătit, anunțându l ca îl voi plăti. M a amenințat telefonic cu divorțul, dacă plătesc el da divorț. Am depus cerere de divorț. Pe care, la insistentele lui, am renunțat. Mare tâmpenie.
In 2017 el a venit în Anglia, la cateva luni am venit și eu cu copilul. După ceva vreme am început munca. Tot ce câștig merge la el. Sunt momente când... Simt ca sunt doar un sclav menajer. Munca, casa, munca în casa, gătit. Am vrut doar sa vin aici și sa strâng bani pentru datoria alor mei, anume banii de la nașterea copilului, ai mei plătind nașterea.
Îmi tot propune sa facem un al doilea copil. Refuz pana peste poate. Începe sa folosească copilul pe post de pion. Zi i lui mami sa facem copil. Asa ceva nu se face. Reîncep sa i spun de divorț, reîncep urletele, țipetele, în fata copilului.
Ii spun ca nu e ok sa plătesc abonamentul lui în valoare de 125 lire, rata la casa în tara, eu nefiind nici trecuta, și nici de acord cu achiziționarea ei. Țipete, urlete. Ca familie, ca... Bun. Eu stau nevopsita de x luni, abonamentul mi l plătesc ai mei în tara.
Totul culminează cu data de ieri, când zicându i ca ma doare soldul, ma zmuceste de halat, evident eu tip... Ii zic du te sa iei mâncare... Îmi răspunde ca să ma fac cât vaca?!? Astăzi vine un recuperator de datorii, pentru o amenda neplatita, sa tipe la dna aceea, s a pus în genunchi, sa i zmulga tableta din mana...
Personal mi e frica. Aștept sa fie gata pașapoartele. I am spus ca în vacanta copilului vreau în tara... El ca nu, ca nu sunt bani.
Altfel și în tara are o suma de datorii, la bănci, instituții financiare, credite neplătite, amenzi.
Intrebare: am cumva sindromul Stockholm? Nu îmi pot apara copilul? După ceea ce a fost azi și ieri... Știu ca îmi afectează copilul. Țipete, urlete, certuri, cuvinte urate, înjurături. Eu personal nu am trăit asa. El în schimb a trăit într un mediu psihopatic, pasiv agresiv, datorat tatălui lui.
Va mulțumesc.
5 comentarii
Buna ziua
Conteaza mai putin cum se numeste "sindromul", conteaza ca stati intr-o relatie abuzatorie ca la carte, si va expuneti si copilul la asa ceva. Este foarte clar ca in dumneavoastra se afla o "samanta" de..."ceva" care va tine in aceasta relatie. Psihopatii au carisma, dar le merge doar cu cei slabi, de care au nevoie sa-si hraneasca nevoile si puterea...Care este "slabiciunea" Dumneavoastra, la care el face apel si ii iese al naibii de bine?
Conteaza mai putin cum se numeste "sindromul", conteaza ca stati intr-o relatie abuzatorie ca la carte, si va expuneti si copilul la asa ceva. Este foarte clar ca in dumneavoastra se afla o "samanta" de..."ceva" care va tine in aceasta relatie. Psihopatii au carisma, dar le merge doar cu cei slabi, de care au nevoie sa-si hraneasca nevoile si puterea...Care este "slabiciunea" Dumneavoastra, la care el face apel si ii iese al naibii de bine?
De cele mai multe ori aduce în discuție ca dacă divorțez va suferi copilul (copilul cred ca suferă mai mult fiind expus la așa ceva), ca familie întreagă varianta tradițională, că ce va spune lumea despre mine... Ca nu ma voi descurca cu banii (nici acum nu ma descurc, cheltuind se pe datoriile lui și alte inepții asemeni)... Că voi sta la ai mei ca sardinele... Că... Tot. Eu, unică, de vină.
Asa functioneaza relatiile toxice: "tu fara mine nu poti", doar eu,.tu mica eu mare, tu slaba eu tare etc.etc...
Încercați să mergeți la un psiholog clinician cu experiență pentru o evaluare psihologică, iar pe baza evaluării, continuați cu psihoterapie care să vă ajute să înțelegeți de ce stați într-o relație abuzivă și să câștigați competențe pentru a vă desprinde dintr-o relație care vă face rău atât dumneavoastră cât și copilului.
Aveți posibilitatea de-a alege să suferiți în continuare sau să vă eliberați și să vă continuați viața frumos și demn.
Aveți posibilitatea de-a alege să suferiți în continuare sau să vă eliberați și să vă continuați viața frumos și demn.
Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri. Tehnic nu as vrea sa ma întorc in România, practic el asociază un eventual divorț cu aceasta "pedeapsa" în ochii lui. Anume dacă divorțez via România. Sunt conștientă ca asa nu este bine. În primul rand pentru copil.
Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 1Am 17 ani si vreau sa plec de acasa..
- 5Incerc sa trec peste infidelitate dar am dezvoltat obsesiii
- 2Conflict cu soacra
- 1Am nevoie de ajutorul vostru urgent. Mama are depresie, narcisism sever și multe alte probleme
- 2Probleme grave de familie
- 1Sufăr de singurătate
- 6Tic copil
- 6Părinți toxici
- 4Ajutatima
- 11Îmi iubesc soția și copiii dar vreau sa mor