Impertinența duce la efectul de ancorare, inclusiv în diagnosticele medicale

Impertinența duce la efectul de ancorare, inclusiv în diagnosticele medicale

©

Autor:

Impertinența duce la efectul de ancorare, inclusiv în diagnosticele medicale

Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au analizat modul în care experimentarea impertinenÈ›ei (grosolăniei) amplifică tendinÈ›a spre ancorare, inclusiv în luarea deciziilor medicale.
Evenimentele minore nepoliticoase se întâmplă frecvent È™i au efecte remarcabile asupra funcÈ›ionării noastre È™i a procesului decizional. Studiul a fost publicat în jurnalul academic Journal of Applied Psychology.

Experimentarea grosolăniei amplifică efectul „ancorării”. TendinÈ›a spre ancorare este reprezentată de fixarea pe o singură informaÈ›ie atunci când se ia o decizie, chiar dacă acea informaÈ›ie nu este relevantă. Îndepărtarea de acea sugestie iniÈ›ială este foarte dificilă.

TendinÈ›a spre ancorare apare în diferite situaÈ›ii, dar este foarte frecventă în diagnosticarea medicală. Dacă îi spuneÈ›i unui medic că credeÈ›i că aveÈ›i o anumită patologie, aceasta poate deveni o ancoră, iar doctorul cu greu îÈ™i poate lua gândul de la respectivul diagnostic.

Atunci când oamenii se confruntă cu grosolănia, depun multe resurse psihologice în proces È™i acest lucru le îngustează mentalitatea („efectul de ancorare”).

Cercetătorii au efectuat o simulare pe medici rezidenÈ›i anesteziÈ™ti. Înainte de începerea simulării, medicii au primit o informaÈ›ie incorectă despre afecÈ›iunea pacientului, care a servit drept ancoră. Apoi, pe tot parcursul exerciÈ›iului, simulatorul a oferit feedback că afecÈ›iunea nu a fost diagnosticul sugerat, ci altceva.

În unele cazuri, înainte de începerea simulării, cercetătorii au pus un doctor să intre în camera respectivă È™i să se comporte grosolan față de un alt medic în faÈ›a rezidenÈ›ilor.

„Ceea ce am constatat este că, atunci când au experimentat grosolănia înainte de începerea simulării, au continuat să trateze sugestia greÈ™ită, chiar È™i în prezenÈ›a unor informaÈ›ii consistente că a fost de fapt altceva”, a spus profesorul de management Trevor Foulk.

Cercetătorii au realizat È™i alte studii pe această temă, rezultatele fiind consecvente: experimentarea grosolăniei face mai probabil ca o persoană să se ancoreze la prima sugestie pe care o aud. TendinÈ›a spre ancorare este o problemă majoră în situaÈ›iile din medicină de care depinde viaÈ›a pacienÈ›ilor.

Oamenii de È™tiință au explorat È™i modalități de contracarare a fenomenului de ancorare. Experimentarea grosolăniei (impoliteÈ›ei) restrânge perspectiva unei persoane. Cercetătorii au identificat două sarcini care au capacitatea de a extinde perspectiva: preluarea perspectivei (privirea dincolo de propriul punct de vedere) È™i elaborarea informaÈ›iilor (gânditul mai larg asupra problemei).

„În domeniile importante, în care oamenii iau decizii critice, trebuie cu adevărat să regândim modul în care tratăm oamenii. [... ] realitatea este că acest tratament grosolan are efecte cu adevărat dăunătoare asupra performanÈ›ei în domenii care ne interesează - cum ar fi medicina. [... ] În simulări, am constatat că mortalitatea este crescută de grosolănie. Oamenii ar putea muri pentru că cineva l-a insultat pe chirurg înainte de a începe să opereze.”, a subliniat profesorul Trevor Foulk.

sursa: Science Daily
foto: Maryland Smith Research


Data actualizare: 25-06-2021 | creare: 25-06-2021 | Vizite: 503
Bibliografie
Rudeness leads to anchoring, including in medical diagnoses, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/06/210610173949.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum