Impertinența duce la efectul de ancorare, inclusiv în diagnosticele medicale

©

Autor:

Impertinența duce la efectul de ancorare, inclusiv în diagnosticele medicale

Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au analizat modul în care experimentarea impertinenței (grosolăniei) amplifică tendința spre ancorare, inclusiv în luarea deciziilor medicale.
Evenimentele minore nepoliticoase se întâmplă frecvent și au efecte remarcabile asupra funcționării noastre și a procesului decizional. Studiul a fost publicat în jurnalul academic Journal of Applied Psychology.

Experimentarea grosolăniei amplifică efectul „ancorării”. Tendința spre ancorare este reprezentată de fixarea pe o singură informație atunci când se ia o decizie, chiar dacă acea informație nu este relevantă. Îndepărtarea de acea sugestie inițială este foarte dificilă.

Tendința spre ancorare apare în diferite situații, dar este foarte frecventă în diagnosticarea medicală. Dacă îi spuneți unui medic că credeți că aveți o anumită patologie, aceasta poate deveni o ancoră, iar doctorul cu greu își poate lua gândul de la respectivul diagnostic.

Atunci când oamenii se confruntă cu grosolănia, depun multe resurse psihologice în proces și acest lucru le îngustează mentalitatea („efectul de ancorare”).

Cercetătorii au efectuat o simulare pe medici rezidenți anesteziști. Înainte de începerea simulării, medicii au primit o informație incorectă despre afecțiunea pacientului, care a servit drept ancoră. Apoi, pe tot parcursul exercițiului, simulatorul a oferit feedback că afecțiunea nu a fost diagnosticul sugerat, ci altceva.

În unele cazuri, înainte de începerea simulării, cercetătorii au pus un doctor să intre în camera respectivă și să se comporte grosolan față de un alt medic în fața rezidenților.

„Ceea ce am constatat este că, atunci când au experimentat grosolănia înainte de începerea simulării, au continuat să trateze sugestia greșită, chiar și în prezența unor informații consistente că a fost de fapt altceva”, a spus profesorul de management Trevor Foulk.

Cercetătorii au realizat și alte studii pe această temă, rezultatele fiind consecvente: experimentarea grosolăniei face mai probabil ca o persoană să se ancoreze la prima sugestie pe care o aud. Tendința spre ancorare este o problemă majoră în situațiile din medicină de care depinde viața pacienților.

Oamenii de știință au explorat și modalități de contracarare a fenomenului de ancorare. Experimentarea grosolăniei (impoliteței) restrânge perspectiva unei persoane. Cercetătorii au identificat două sarcini care au capacitatea de a extinde perspectiva: preluarea perspectivei (privirea dincolo de propriul punct de vedere) și elaborarea informațiilor (gânditul mai larg asupra problemei).

„În domeniile importante, în care oamenii iau decizii critice, trebuie cu adevărat să regândim modul în care tratăm oamenii. [... ] realitatea este că acest tratament grosolan are efecte cu adevărat dăunătoare asupra performanței în domenii care ne interesează - cum ar fi medicina. [... ] În simulări, am constatat că mortalitatea este crescută de grosolănie. Oamenii ar putea muri pentru că cineva l-a insultat pe chirurg înainte de a începe să opereze.”, a subliniat profesorul Trevor Foulk.

sursa: Science Daily
foto: Maryland Smith Research


Data actualizare: 25-06-2021 | creare: 25-06-2021 | Vizite: 370
Bibliografie
Rudeness leads to anchoring, including in medical diagnoses, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/06/210610173949.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!