Infarct miocardic sau stop cardio-respirator?

Infarct miocardic sau stop cardio-respirator?

©

Autor:

Infarct miocardic sau stop cardio-respirator?
Infarctul este dat de un blocaj  sau o îngreunare a fluxuluiu sangvin la nivelul unei artere coronare, producând afectarea È›esutului într-o zonă a musculaturii inimii din cauza privării de oxigen, în timp ce stopul cardio-respirator este dat de afectarea activității mecanice a inimii, produsă de funcÈ›ionarea necorespunzătoare a sistemului electric al inimii.

Stopul cardio-respirator este o disfuncÈ›ionalitate electrică a inimii, în timp ce infarctul sau atacul de cord este o problemă circulatorie.

Infarctul miocardic (atacul de cord)

Atacul de cord apare când fluxul sangvin al inimii este blocat sau afectat. O arteră blocată restricÈ›ionează circulaÈ›ia sângelui oxigenat la o secÈ›iune a inimii. Dacă acea arteră nu este deblocată în timp util, partea afectată a inimii hrănită de acea arteră începe să moară treptat. De obicei blocajul este cauzat de o placă aterosclerotică.

Simptome:
  • dureri în piept, descrise ca o gheară, durere ce se poate extinde la gât, zona feÈ›ei, spate sau braÈ›e;
  • senzaÈ›ie de presiune puternică în zona pieptului;
  • scurtarea respiraÈ›iei, delir, ameÈ›eli;
  • transpiraÈ›ie abundentă;
  • greață.
*simptomele pot dura câteva zile chiar sau în unele cazuri durerea în zona pieptului poate lipsi

Primul ajutor:
  • apelăm 112;
  • pacientului i se administrează  o aspirină, dacă nu este alergic la acest medicament;
  • ulterior i se administrează o doză de nitroglicerină;
  • menÈ›ineÈ›i persoana calmă până la apariÈ›ia echipajului medical.

Tratament:
  • medicaÈ›ie pentru dizolvarea cheagului de sânge, dilatarea vaselor de sânge coronare È™i pentru îndepărtarea durerii în piept;
  • angioplastie coronariană pentru îndepărtarea blocajului È™i lărgirea arterei;
  • îngrijiri post-infarct.

Manevrele de resuscitare cardio-pulmonară sunt necesare doar în cazul în care persoana intră în stop cardio-respirator.
Simptomele pot fi instantanee sau pot fi precedate de disconfort intens la nivelul pieptului, scurtarea respiraÈ›iei, transpiraÈ›ie rece, greață sau vomă în unele cazuri. De cele mai multe ori, simptomele încep uÈ™or È™i persistă câteva ore, zile sau săptămâni înainte de infarct. Comparativ cu stopul cardio-respirator, inima nu se opreÈ™te în timpul unui infarct. Cu cât persoana este privată de tratament mai mult timp, cu atât afectarea este mai gravă.

Citiți mai multe despre infarctul miocardic.

Stopul cardio-respirator

Apare când este prezentă o disfuncÈ›ie cardiacă È™i inima se opreÈ™te brusc. Este cauzat de o afectare a funcÈ›iei electrice a inimii ce produce aritmii (ritm cardiac neregulat). Când ritmul inimii este afectat, inima nu mai pompează sânge, iar circulaÈ›ia oxigenului la creier È™i organele vitale este întreruptă. Apare pierderea conÈ™tienÈ›ei È™i afectarea respiraÈ›iei. Dacă nu se acordă primul ajutor È™i nu se intervine rapid, È™ansele de supravieÈ›uire se reduc considerabil cu fiecare minut.

FibrilaÈ›ia ventriculară se tratează cu ajutorul defibrilării externe pentru restabilirea ritmului normal al inimii È™i resuscitare cardio-pulmonară pentru restabilirea circulaÈ›iei oxigenului la organele vitale. Decesul poate surveni chiar È™i în primele minute dacă victima nu primeÈ™te tratamentul corespunzător.

Simptome:
  • palpitaÈ›ii, ameÈ›eli;
  • dureri în piept;
  • scurtarea respiraÈ›ii înainte de pierderea cunoÈ™tinÈ›ei È™i colaps;
  • victima nu răspunde È™i respiraÈ›ia este oprită (sau doar respir convulsiv).

Primul-ajutor:
  • apelăm 112;
  • se verifică starea persoanei, răspunsul la stimuli È™i se eliberează căile respiratorii prin ridicarea bărbiei È™i extensia capului;
  • dacă se constată că persoana nu respiră, se aplică manevrele de resuscitare cardio-pulmonară;
  • dacă sunt două persoane, una va apela 112, în timp ce a doua persoană va efectua manevrele de prim-ajutor;
  • se efectuează manevrele de defibrilare (opriÈ›i manevra de resuscitare doar pentru utilizarea defibrilatorului È™i începeÈ›i iar manevra de resuscitare după defibrilare).

Citiți mai multe despre resuscitarea cardio-pulmonară.

Tratament:
  • resuscitare cardio-pulmonară;
  • defibrilare;
  • suport vital avansat;
  • îngrijire post stop-cardiovascular.

Manevra de resuscitare cardio-pulmonară trebuie efectuată de personal antrenat în acest scop, medical sau nemedical.

Cauzele stopului cardio-respirator pot fi:
  • boli cardiovasculare sau circulatorii (ex.: infarct);
  • pierderea extremă de sânge sau fluide;
  • temperaturi extreme ale corpului;
  • lipsa oxigenului;
  • plămân perforat;
  • cheaguri de sânge la plămâni sau arterele coronare;
  • otrăvirea;
  • acumulări de sânge în jurul inimii – de obicei după accidente cu leziuni deschise (ex: înjunghiere) etc.

Citiți mai multe despre stopul cardio-respirator.

În tabelul următor vă prezentăm principalele diferenÈ›e dintre infarctul miocardic (atacul de cord) È™i stopul cardio-respirator:
Infarct miocardic Stop cardio-respirator
Pacientul respiră? DA, dar respirația este dificilă NU, pacientul poate prezenta respirație convulsivă sau agonală ce poate fi confundată cu respirația
Lipsa pulsului, a tensiunii, pierderea conÈ™tienÈ›ei Poate duce la stop cardiac, caz în care dispare pulsul, tensiunea È™i conÈ™tienÈ›a DA
Ritm cardiac Poate fi însoÈ›it de aritmii ce nu produc dispariÈ›ia ritmului cardiac mecanic Caracterizat de dispariÈ›ia ritmului cardiac sau un ritm extrem de redus È™i neregulat
Inima mai pompează sânge? DA, inima mai pompează sânge, dar mai ineficient dacă atacul este sever NU, inima nu mai pompează sânge, astfel că nu mai circulă sânge prin vasele sangvine
DeclanÈ™are Poate apărea instant, dar intensitatea creÈ™te după câteva minute sau ore de obicei Starea de inconÈ™tiență se instalează rapid
Cauze Blocarea unei artere coronare, de obicei din cauza unui cheag de sânge Tulburări severe de ritm cardiac
Factori de risc
  • boli coronariene
  • anomalii vasculare congenitale etc.
  • boli arteriale
  • cardiomiopatii
  • infarct miocardic
  • boală vasculară
  • boli cardiace congenitale
  • sindrom genetic
  • dezechilibre electrolitice
  • hemoragii severe
  • consum de droguri, înec etc.

Care este legătura dintre cele două?

Majoritatea cazurilor de infarct nu duc la stop cardio-respirator, dar când stopul cardio-respirator are loc, infarctul este o cauză frecventă. Alte afecÈ›iuni pot, de asemenea, afecta ritmul cardiac È™i pot cauza stop cardio-respirator. Stopul cardio-respirator subit poate apărea după un infarct sau în timpul recuperării. Infarctul creÈ™te riscul de stop cardiac. Alte boli cardiovasculare pot afecta ritmul inimii È™i pot cauza stop cardiac. Acestea includ cardiomiopatie (slăbirea musculaturii inimii), insuficiență cardiacă, aritmii, fibrilaÈ›ii ventriculare particulare È™i sindromul de QT lung.

Data actualizare: 10-03-2017 | creare: 10-03-2017 | Vizite: 16051
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Defibrilarea optică ar putea fi utilizată pe viitor în schimbul celei cu È™ocuri electrice
  • iBeat – ceasul inteligent care poate detecta simptomele unui infarct
  • Supărarea È™i efortul intens pot declanÈ™a un atac de cord
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum