Cum îți verifici pulsul și ce trebuie să știi despre puls și frecvența cardiacă

©

Autor:

Cum îți verifici pulsul și ce trebuie să știi despre puls și frecvența cardiacă

Pulsul arterial reprezintă unul dintre principalele semne vitale, evaluând astfel ritmul cardiac și câte bătăi pe minut sunt realizate de către ventriculul stâng. (1)

În termeni mai puțin academici ritmul cardiac înseamnă „de câte ori îți bate inima pe minut”. Acesta variază de la o persoană la alta, în funcție de vârstă sau alte patologii preexistente. (1)

Care sunt principalele semne vitale?

Pentru a verifica dacă o persoană se află în parametri optimi de sănătate sau de supraviețuire, se evaluează următoarele:

  • Temperatura corporală
  • Pulsul
  • Frecvența respirației (ritmul respirator)
  • Tensiunea arterială: nu reprezintă obligatoriu un semn vital, dar adesea este măsurată alături de puls. (2)


Inima este un organ muscular format din două atrii și două ventricule. Ventriculul stâng este cel ce pompează sânge oxigenat în întreg organismul, către țesuturi și organe. (5) Pe măsură ce sângele este expulzat din ventriculul stâng către circulația periferică prin artere, acestea se extind și se vor contracta odată cu fluxul de sânge.

De regulă, valorile normale ale pulsului variază de la copii la adulți. Pulsul variază foarte mult în funcție de vârstă și de condiția fizică a fiecărui individ.

Următoarele valori sunt valori fiziologice, în repaus, pe categorii de vârstă:

  • Nou născuți: 100-175 bătăi pe minut (bpm)
  • 1 lună- 2 ani: 90-160 bătăi pe minut
  • Vârsta de 2-6 ani: 70-150 bătăi pe minut
  • Vârsta 7-11 ani: 60-13 bătăi pe minut
  • Vârsta 12-18 ani: 50-100 bătăi pe minut
  • Adulți: 60-100 bătăi pe minut (3)


Programari cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Când poate varia pulsul ?

Pulsul deși are o limită a valorilor normale și este recomandat să se încadreze în acei parametri, acesta poate fi influențați de anumiți factori, precum:

  • Exerciții fizice
  • Temperatura corporală
  • Poziția corpului: clinostatism - întins, ortostastism - în picioare
  • Diverse boli, in mod particular: afecțiuni cardiace sau tiroidiene subiacente
  • Diverse injurii/ traume
  • Starea emoțională
  • Stres
  • Aportul de cafeină zilnic
  • Frică/ panică
  • Femei însărcinate
  • Anumite medicamente
  • Frigul prelungit
  • Caldura excesivă (2, 4)


Aceste variații ale pulsului pot să apară din cauza descărcării anumitor hormoni în diverse condiții, precum cele de stres, frică sau emoții. În aceste situații, cel mai frecvent acționează adrenalina sau cortizolul, considerați și hormoni ai stresului. (5)

La nivelul căror artere se poate măsura pulsul?

Pulsul arterial poate fi palpat în mai multe locuri, dar nu se recomandă orice arteră. Astfel, următoarele artere au cea mai mare acuratețe:

  • Artera brahială
  • Artera radială
  • Artera carotidiană
  • Artera pedioasă dorsală
  • Artera tibială posterioară
  • Artera poplitee
  • Artera femurală (3, 4)


La nivelul arterei pedioase, tibială posterioară și poplitee, se recomandă în special evaluarea pulsului periferic sau în situațiile când nu se poate simți pulsul la o altă arteră.

Dintre aceste artere, cele mai de preferat și cele mai frecvent utilizate sunt artera radială, de la nivelul încheieturii mâinii și artera carotidiană. (4)

Măsurarea pulsului radial:
Puteți măsura pulsul de la nivel încheieturii astfel:

  • Așezați două degete (arătătorul și degetul mijlociu) pe partea interioară a încheieturii opuse cu care veți simți pulsul
  • Nu încercați să simțiți pulsul folosind doar un singur deget
  • Nu încercați să simțiți pulsul folosind degetul mare, deoarece nu are la fel multă precizie
  • Odată ce simțiți pulsul, numărați câte bătăi simțiți în 15 secunde
  • Înmulțiți numărul bătăilor cu 4 pentru a putea obține ritmul cardiac.


Spre exemplu, dacă aveți 20 de bătăi în 15 secunde, acestea vor echivala cu o frecvență cardiacă de 80 de bătăi pe minut (bpm). Acest calcul de înmulțire a bătăilor simțite cu 4 se aplică pentru fiecare arteră de unde măsurăm pulsul. (4)

Măsurarea pulsului la nivelul arterei carotide:
Pentru artera carotida, așezați două degete (arătătorul și degetul mijlociu), pe partea laterală a traheei, chiar sub osul maxilarului. Uneori este nevoie să vă mișcați ușor degetele până când veți simți pulsul. (4)

  • Odată ce simțiți pulsul, numărați câte bătăi simțiți în 15 secunde
  • Înmulțiți apoi numărul bătăilor cu 4 pentru a putea obține ritmul cardiac (bpm) (4)


Frecvența cardiacă

Frecvența cardiacă reprezintă numărul de cicluri cardiace, sistole (contracții) și diastole (relaxări) ale inimii desfășurate într-o unitate de timp (într-un minut). (6)

Frecvența cardiacă este adesea confundată cu pulsul arterial. Este important de reținut faptul că pulsul se referă la extinderea arterelor și contracția acestora în funcție de pomparea ventriculului stâng. (5)

Frecvența cardiacă are ca și valori normale pentru adult între 60-100 bătăi pe minut, în repaus și poate varia în funcție de diverși factori, precum pulsul. (6)

Pentru copil valorile normale se încadrează în alte limite, precum:

  • Până la 1 lună: 70 până la 190 bătăi pe minut
  • De la 1 la 11 luni: 80-160 bătăi pe minut
  • De la 1 la 2 ani: 80-130 bătăi pe minut
  • De la 3 la 4 ani: 80-120 bătăi pe minut
  • De la 5 la 6 ani: 75-115 bătăi pe minut
  • De la 7 la 9 ani: 70-110 bătăi pe minut
  • Peste 10 ani: 60-100 bătăi pe minut


Există anumite excepții, precum sportivii de performanță sau chiar persoanele cu condiție fizică bună, ce desfășoară sport frecvent. Acestea pot să aibă anumite valori mai scăzute ale frecvenței cardiace, precum 40 de bătăi pe minut.

În mod normal, aceasta ar fi putut să fie considerată condiție patologică, bradicardie, dar în cazul lor, datorită sportului, este considerat fiziologic. (6)

Asociația Americană a Inimii (AHA) afirmă faptul că în timpul exercițiilor fizice frecvența cardiacă ar trebui să fie aproximativ egală cu 220 minus vârsta persoanei. (6)

Condiții care duc la creșterea frecvenței cardiace (tahicardie):

  • Efortul fizic intens
  • Temperatura și mediul ambiant
  • Efecte secundare ale medicamentelor
  • Emoții, stres, anxietatea
  • Depresie
  • Obezitatea: persoanele cu o greutate corporală mare pot avea frecvență cardiacă mai mare chiar și în repaus
  • Anemia
  • Sindromul tahicardiei posturale: acest sindrom poate să apară atunci când ați stat prea multe ore în picioare
  • Fumatul
  • Abuzul de alcool
  • Consumul excesiv de droguri
  • Consumul crescut de cofeină
  • Hipertiroidismul
  • Feocromocitomul
  • Hipoxia
  • Sevrajul
  • Anumite dezechilibre electrolitice
  • Hipertensiunea pulmonară
  • Hipertensiunea malignă (6)


Creșterea frecvenței cardiace peste 100 de bătăi pe minut este cunoscută sub numele de tahicardie, în timp ce scăderea frecvenței cardiace sub 60 de bătăi pe minut este cunoscută sub numele de bradicardie. (6, 7)

Tipuri de aritmii care pot crește frecvența cardiacă:

  • tahicardia supraventriculară (SVT)
  • tahicardia sinusală inadecvată
  • flutterul atrial
  • fibrilațae atrială (FA)
  • tahicardia ventriculară (VT)
  • fibrilația ventriculară (FV) (5)


Printre cele mai periculoase tahicardii se află:

  • fibrilația atrială: cordul are bătăi neregulate (aritmie) ce vor scădea durata contracției ventriculului stâng. Astfel, sângele ce nu ajunge în periferie, poate stagna în atriul stând existând riscul de emboli (cheaguri de sânge). Aceste cheaguri pot ajunge la creier cu risc de AVC (atac cerebral vascular)
  • tahicardia ventriculară: cordul are bătăi neregulate, dezorganizate și este o urgență medicală deoarece există risc de moarte subită. (9)


Condiții care duc la scăderea frecvenței cardiace (bradicardie):

  • Disfuncții de nodul sinunsal
  • Disfuncții de nod atrio-ventrivular (NAV)
  • Blocuri de ramură
  • Defecte cardiace congenitale
  • Boli cardiace valvulare
  • Hipotiroidism
  • Boală Lyme
  • Apnee în somn
  • Dezechilibru electrolitic în sânge
  • Diverse medicamente de tipul beta-blocantelor (8)


De obicei, din cauza bradicardiei puteți avea simptome care să vă facă să vă simțiți mai rău, precum:

  • Sincopă (leșin)
  • Ameţeală
  • Astenie fizică
  • Confuzie
  • Palpitații
  • Senzație de lipsă de aer
  • Dureri în piept
  • Lipsa de energie (8)


Dacă simțiți că inima vă bate mult prea tare sau mult prea slab, pentru o perioadă mai lungă de timp, ar fi bine să discutați cu un medic cardiolog despre asta.

Pacienții relatează senzații precum „inima a ratat/a sărit o bătaie’’ sau pot relata că simt bătăi suplimentare. Aceste lucruri nu sunt fiziologice, de obicei. Dacă vă confruntați mai des cu acest lucru, este important să mergeți la medic. (5)

Menținerea unui ritm cardiac normal

Menținerea ritmului cardiac normal este absolut necesar pentru a vă proteja sănătatea și de a nu suferi suplimentar. Astfel, se recomandă să:

  • Reduceți stresul pe cât posibil
  • Reduceți consumul de tutun și cofeină: fumatul adesea are tendința de a crește pulsul și frecvența cardiacă
  • Mențineți o greutate corporală optimă: inima va munci mai puțin astfel pentru a asigura necesarul de oxigen în organism
  • Faceți sport regulat (5)


Concluzii

Atât pulsul cât și frecvența cardiacă reprezintă semne de mare importanță privind starea de sănătate a fiecăruia dintre noi. Este important ca acești parametri să fie menținuți în limitele recomandate pentru a nu solicita cordul suplimentar, dezvoltând astfel patologii secundare.

Dacă vă considerați a fi la risc, sau considerați că aveți valori prea mari sau prea mici ale pulsului sau ale frecvenței, este întotdeauna recomandat să faceți un control de rutină.

Un stil de viață sănătos, cu activitate fizică de câteva ori pe săptămână, alimentație personalizată în funcție de nevoile fiecăruia, vă vor ajuta să preveniți sau vă echilibrați atunci când aveți probleme cardiovasculare.


Data actualizare: 06-12-2021 | creare: 06-12-2021 | Vizite: 278
Bibliografie
1. Puls și ritm cardiac, link: https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/17402-pulse--heart-rate
2. Semne vitale (temperatura corporală, frecvența pulsului, frecvența respirației, tensiunea arterială), link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/vital-signs-body-temperature-pulse-rate-respiration-rate-blood-pressure
3. Ce este pulsul? link: https://pressbooks.library.ryerson.ca/vitalsign/chapter/what-is-pulse/
4. Cum să-ți iei pulsul (plus frecvența cardiacă țintă spre care să țintești) link: https://www.healthline.com/health/how-to-check-heart-rate
5. Care ar trebui să fie ritmul cardiac, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/235710
6. Frecvența cardiacă țintă, link: https://www.heart.org/en/healthy-living/fitness/fitness-basics/target-heart-rates
7. Frecvența cardiacă normală vs periculoasă: cum să faceți diferența, link: https://www.healthline.com/health/dangerous-heart-rate
8. Bradicardia, link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17841-bradycardia
9. Ce este fibrilația atrială (AFib sau AF)? link: https://www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation/what-is-atrial-fibrillation-afib-or-af
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Acuratețea măsurătorilor frecvenței cardiace de către dispozitivele portabile variază în funcție de activitatea fizică, nu de culoarea pielii
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.