Inflamația asociată vârstei nu este inevitabilă: lecții din Amazonul bolivian

Un studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B arată că fenomenul cunoscut sub numele de „inflammaging” – inflamația cronică asociată înaintării în vârstă – nu este o realitate biologică universală. Studiul, condus de cercetători de la Arizona State University, a comparat nivelurile de inflamație la două populații din Amazonul bolivian: Tsimane și Moseten.
Inflamația cronică joacă un rol central în patogeneza unor boli frecvente la vârstnici, precum bolile cardiovasculare sau boala Alzheimer. Ideea că inflamația crește inevitabil odată cu vârsta este larg acceptată și a fost denumită „inflammaging”. Totuși, studiile asupra populațiilor non-industrializate oferă o perspectivă unică asupra modului în care stilul de viață influențează îmbătrânirea imunologică.

Populația Tsimane trăiește într-un mod foarte asemănător cu cel al oamenilor din perioada pre-industrială – fiind agricultori și vânători activi fizic, fără acces larg la tehnologii moderne. În contrast, Moseten, deși genetic și lingvistic apropiați de Tsimane, au adoptat un stil de viață semi-modernizat, cu acces la electricitate, apă curentă și instalații sanitare interioare.

Despre studiu

Studiul a fost coordonat de Jacob Aronoff, cercetător postdoctoral la ASU, în colaborare cu echipa Tsimane Health and Life History Project. Cercetătorii au măsurat niveluri serice ale unor citokine inflamatorii la adulți în vârstă din ambele comunități, folosind aceleași tehnici și același laborator pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor.

Obiectivul principal a fost determinarea dacă inflamația asociată vârstei este un fenomen universal uman sau dacă aceasta este influențată de factori de mediu și stil de viață.

Rezultate

Inflamație minimă la populația Tsimane

La adulții în vârstă din comunitatea Tsimane, nivelurile de citokine inflamatorii nu au crescut semnificativ odată cu vârsta. Aceasta sugerează că în absența unui stil de viață industrializat, „inflammaging” este absent sau minim. Aceste rezultate sunt în concordanță cu cercetările anterioare care au arătat că Tsimane au cele mai sănătoase inimi și cele mai scăzute rate de demență din lume.

Inflammaging evident la populația Moseten

În schimb, la Moseten, care au fost supuși unui proces de modernizare treptată începând cu colonizarea iezuită de acum 300 de ani, cercetătorii au observat o creștere clară a inflamației cu vârsta. Acest contrast între două grupuri cu fundal genetic similar sugerează că inflamația cronică asociată vârstei este mai degrabă un rezultat al stilului de viață industrializat decât un proces biologic inevitabil.

Rolul expunerii la paraziți și patogeni

O ipoteză avansată de autori este că expunerea constantă a Tsimane la paraziți și agenți patogeni ar putea contribui la modularea sistemului imunitar într-un mod protector. În societățile moderne, eliminarea acestor expuneri reduce presiunea asupra sistemului imunitar, care poate deveni hiperreactiv, favorizând inflamația cronică.

Implicații terapeutice posibile

Cercetătorii sugerează că o direcție promițătoare ar fi exploatarea proteinelor de suprafață ale helmintilor, precum ancilostomii, în scop terapeutic. Aceste proteine ar putea fi transformate în medicamente care „păcălesc” sistemul imunitar să se comporte ca și cum ar lupta cu un parazit, reechilibrând astfel răspunsul inflamator. Este o abordare similară vaccinurilor, în care expunerea controlată declanșează un răspuns adaptativ benefic.

Concluzii

Studiul oferă dovezi solide că inflamația cronică asociată îmbătrânirii nu este un dat biologic universal, ci un fenomen profund influențat de factori de mediu, dietă, activitate fizică și expunere microbiană. Diferențele dintre Tsimane și Moseten subliniază impactul chiar și al unei modernizări moderate asupra sănătății imunologice.

Pe termen lung, înțelegerea mecanismelor care stau la baza „inflammaging” ar putea duce la strategii de prevenție și tratament mai adaptate la fiziologia umană ancestrală. Totodată, cercetătorii subliniază că nu există o soluție magică împotriva inflamației – stilul de viață activ și o dietă echilibrată rămân esențiale.

Direcții viitoare de cercetare

• Analiza dietei, activității fizice și a tipurilor de infecții întâlnite în populațiile tradiționale.
• Studiul rolului proteinelor helmintice în reglarea răspunsului imun.
• Explorarea impactului modernizării progresive asupra sănătății imune în alte populații indigene.