Integrarea rezistenței antimicrobiene în ghidurile clinice bazate pe dovezi

Rezistența antimicrobiană reprezintă una dintre cele mai importante amenințări actuale pentru sănătatea publică globală, cu impact major atât asupra mortalității, cât și asupra costurilor sistemelor de sănătate. Deși apariția rezistenței este un fenomen biologic natural, utilizarea inadecvată și excesivă a antimicrobienelor accelerează semnificativ acest proces. În acest context, managementul antimicrobian responsabil și ghidurile clinice bazate pe dovezi joacă un rol esențial în promovarea utilizării raționale a antibioticelor.

Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură și prin ce mecanisme rezistența antimicrobiană este integrată explicit în procesul de elaborare a recomandărilor clinice. Studiul publicat în jurnalul Wiley propune un cadru metodologic pentru evaluarea modului în care ghidurile clinice existente abordează această problemă și pentru sprijinirea dezvoltării unor ghiduri viitoare mai bine aliniate la provocările generate de rezistența antimicrobiană.

Context

Ghidurile clinice bazate pe dovezi furnizează recomandări concrete privind intervențiile terapeutice optime, fiind instrumente centrale ale politicilor de stewardship antimicrobian. Atunci când includ considerente legate de rezistența antimicrobiană, acestea pot contribui la limitarea utilizării nejustificate a antibioticelor și la încetinirea apariției tulpinilor rezistente.

În lipsa unor standarde clare privind integrarea rezistenței antimicrobiene în dezvoltarea ghidurilor, există riscul ca recomandările să fie formulate fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra ecosistemului microbian. Acest protocol își propune să răspundă acestei lacune prin două direcții complementare de cercetare.

Despre studiu

Structura generală

Studiul este conceput sub forma a două investigații metodologice distincte, dar interconectate:

• Dezvoltarea unei liste de verificare a considerentelor privind rezistența antimicrobiană pentru ghidurile clinice bazate pe dovezi
• Evaluarea critică a unui eșantion de ghiduri clinice existente care au implicații asupra utilizării antimicrobienelor

Studiul 1: Dezvoltarea listei de verificare pentru rezistența antimicrobiană

Primul studiu are ca obiectiv elaborarea unei liste structurate de criterii care să ghideze grupurile de elaborare a ghidurilor clinice în integrarea sistematică a considerentelor privind rezistența antimicrobiană.

Procesul de dezvoltare include:

• Identificarea elementelor relevante prin analiză de literatură și documente metodologice existente
• Maparea acestor elemente pe cadre consacrate de dezvoltare și raportare a ghidurilor
• Consultarea unui panel internațional de experți folosind metoda Delphi

Panelul de experți va include specialiști în metodologie, experți în rezistență antimicrobiană, utilizatori ai ghidurilor clinice și membri ai comitetelor de elaborare. Prin runde succesive de evaluare și consens, va fi obținută o listă finală de maximum 15 itemi, concepută pentru a fi practică și ușor de utilizat.

Studiul 2: Evaluarea ghidurilor clinice existente

Al doilea studiu constă într-o analiză metodologică de tip revizuire a domeniului de aplicare, menită să evalueze modul în care ghidurile clinice existente abordează rezistența antimicrobiană. Analiza se va concentra pe patru sindroame frecvente și relevante clinic:

• Pneumonia comunitară
• Infecțiile urinare
• Infecțiile pielii și ale țesuturilor moi
• Exacerbările bolii pulmonare obstructive cronice

Vor fi incluse exclusiv ghiduri clinice bazate pe revizuiri sistematice și care conțin recomandări privind utilizarea antimicrobienelor.

Dimensiuni de evaluare

Ghidurile identificate vor fi analizate din mai multe perspective:

• Integrarea rezistenței antimicrobiene, utilizând lista de verificare dezvoltată în Studiul 1
• Calitatea metodologică, evaluată printr-un instrument standardizat care analizează transparența, gestionarea conflictelor de interese și robustețea procesului de elaborare
• Adaptabilitatea, respectiv potențialul ghidurilor de a fi utilizate și ajustate în alte contexte geografice sau clinice

Rezultate așteptate

Prin aplicarea sistematică a listei de verificare, studiul va oferi o imagine clară asupra modului în care rezistența antimicrobiană este sau nu integrată în ghidurile clinice actuale. Vor fi identificate:

• Domenii în care rezistența antimicrobiană este consecvent abordată
• Lacune frecvente în procesul de elaborare a recomandărilor
• Diferențe între ghiduri în funcție de sindrom, regiune sau calitatea metodologică

În paralel, evaluarea calității și adaptabilității va permite clasificarea ghidurilor în funcție de gradul lor de încredere și utilitate practică.

Interpretare

Acest demers reprezintă prima inițiativă structurată de a defini explicit ce înseamnă integrarea adecvată a rezistenței antimicrobiene în ghidurile clinice bazate pe dovezi. Prin combinarea expertizei metodologice cu analiza sistematică a ghidurilor existente, studiul creează premisele pentru o utilizare mai eficientă a recomandărilor actuale și pentru dezvoltarea unor ghiduri viitoare mai robuste.

Rezultatele pot sprijini atât clinicienii și factorii de decizie, cât și grupurile de elaborare a ghidurilor, prin evidențierea bunelor practici și a zonelor care necesită îmbunătățire. Deși studiul nu oferă un cadru normativ complet pentru aplicarea considerentelor de rezistență antimicrobiană, el furnizează o bază solidă pentru dezvoltări metodologice ulterioare.

Puncte forte și limitări

Printre punctele forte se numără utilizarea unor metode riguroase, evaluarea în paralel de către mai mulți cercetători și aplicarea unor instrumente validate pentru aprecierea calității ghidurilor. Limitările includ restricționarea analizei la ghiduri publicate în limba engleză și focalizarea pe un număr limitat de sindroame clinice.

Cu toate acestea, transparența metodologică permite extinderea ulterioară a analizei către alte domenii și contexte clinice.

Concluzii

Studiul propune un cadru inovator pentru evaluarea integrării rezistenței antimicrobiene în ghidurile clinice bazate pe dovezi. Prin dezvoltarea unei liste de verificare dedicate și aplicarea acesteia asupra ghidurilor existente, cercetarea contribuie la optimizarea stewardship-ului antimicrobian și la susținerea unor politici clinice mai responsabile, cu impact pe termen lung asupra sănătății publice.