Intervențiile în școli pentru îmbunătățirea sănătății emoționale ajută la reducerea depresiei și anxietății la copii și adolescenți

Un articol publicat în Frontiers in Child and Adolescent Psychiatry a analizat în detaliu eficiența intervențiilor universale bazate în școli pentru prevenirea dificultăților emoționale la copii și adolescenți. Studiul a inclus o meta-analiză riguroasă a 71 de studii cu un total de peste 63.000 de participanți, fiind cea mai cuprinzătoare analiză de acest tip până în prezent.
Dificultățile de sănătate mintală la copii și adolescenți afectează între 10% și 20% dintre aceștia, cele mai frecvente fiind tulburările emoționale precum anxietatea și depresia. Acestea reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate în rândul adolescenților în țările cu venituri ridicate. Din cauza barierelor în accesul la tratament (peste 60% dintre tineri nu beneficiază de suport adecvat), intervențiile în școli au devenit un element central în strategiile de sănătate publică. Școlile oferă un mediu accesibil, cu infrastructură existentă, ce poate reduce stigma și costurile asociate serviciilor de sănătate mintală.

Intervențiile școlare pot avea scopuri variate: promovarea sănătății mintale, prevenția dificultăților sau tratamentul acestora. Intervențiile universale, aplicate tuturor elevilor, au avantajul de a fi mai incluzive și mai eficiente la scară largă, dar au fost până recent subutilizate.

Despre studiul actual

Această meta-analiză a inclus doar studii randomizate sau quasi-randomizate, care evaluau intervenții universale în școli adresate copiilor și adolescenților cu vârste între 8 și 18 ani, măsurând simptome de anxietate, depresie sau dificultăți internalizante. Au fost excluse studiile cu mai puțin de 32 de participanți per grup pentru a asigura putere statistică adecvată.

În total, 71 de studii au fost incluse, acoperind perioada 1993–2022 și desfășurate în 22 de țări (în special Australia și SUA). Majoritatea au fost studii randomizate (n=60), desfășurate în școli secundare (n=51), iar intervențiile au fost livrate preponderent de profesori (n=36) sau psihologi (n=22). Durata intervențiilor a variat considerabil – de la o singură sesiune de 30 de minute până la programe derulate pe parcursul a patru ani. Modelele teoretice au inclus terapia cognitiv-comportamentală (CBT) (n=29), mindfulness (n=11) și abordări combinate (n=31). Instrumentele cel mai frecvent utilizate pentru evaluare au fost: Spence Children’s Anxiety Scale, Children’s Depression Inventory și Strengths and Difficulties Questionnaire.

Calitatea metodologică a fost variabilă: doar 9 studii au fost considerate cu risc scăzut de bias, 48 cu unele îngrijorări și 14 cu risc ridicat.

Rezultate

Anxietate

40 de studii au raportat rezultatele pentru anxietate (n=35.559). Meta-analiza a arătat un efect mic dar semnificativ statistic (d=−0,086, CI=−0,15, −0,02, p<0,01).

Subgrupurile care au arătat eficiență crescută:

• Intervențiile comparate cu grupuri fără intervenție (vs. grupuri de control activ).
• Intervențiile bazate pe CBT, mai eficiente decât cele bazate pe mindfulness.
• Studiile RCT au generat rezultate mai favorabile decât studiile quasi-experimentale.

Nu s-au găsit diferențe semnificative în funcție de durata intervenției, nivelul școlii sau cine a livrat programul.

Depresie

• 50 de studii au inclus rezultate pentru depresie (n=49.418).
• Efectul general a fost mic dar semnificativ (d=−0,109, CI=−0,19, −0,03, p=0,013).
• Subgrupuri mai eficiente: Intervențiile comparate cu grupuri fără intervenție sau practici obișnuite.
• Nu s-au identificat diferențe clare între abordările teoretice (CBT vs. mindfulness).
• A fost detectată o posibilă părtinire de publicare.

Dificultăți internalizante

• 15 studii (n=21.473) au raportat date pentru simptome internalizante generale.
• Nu a fost identificat un efect semnificativ al intervențiilor (d=−0,074, CI=−0,17, 0,02, p=0,11).
• A fost observat un posibil bias de publicare.
• Nu s-au realizat analize de subgrup din cauza lipsei unui efect general.

Interpretare

Această analiză demonstrează că intervențiile universale din școli pot avea un impact modest dar semnificativ în reducerea simptomelor de anxietate și depresie la copii și adolescenți. Deși efectele sunt mici la nivel individual, ele pot avea un impact semnificativ la nivel de populație, mai ales în contextul creșterii prevalenței dificultăților emoționale în rândul tinerilor.

Importanța intervențiilor timpurii universale este accentuată de faptul că ele:

• nu stigmatizează,
• sunt accesibile tuturor,
• nu necesită selecție prealabilă,
• pot fi livrate de cadre didactice cu instruire de bază,
• sunt scalabile și pot fi adaptate resurselor locale.

Totuși, nu toate intervențiile sunt la fel de eficiente. Programele bazate pe CBT par a avea o eficiență superioară în prevenirea anxietății, comparativ cu cele bazate pe mindfulness. Pentru depresie, însă, nu s-au observat diferențe clare între tipurile de intervenție.

Concluzii

• Intervențiile universale în școli sunt utile pentru prevenția și reducerea simptomelor de anxietate și depresie la copii și adolescenți.
• Nu există dovezi suficiente pentru eficiența acestor intervenții în reducerea dificultăților internalizante generale.
• Programele bazate pe CBT și comparate cu lipsa intervenției oferă cele mai bune rezultate.
• Flexibilitatea în implementare, acceptabilitatea pentru elevi și adaptarea la contextul școlar sunt esențiale pentru succesul acestor intervenții.
• Sunt necesare cercetări suplimentare care să includă mai multe măsurători pentru simptome internalizante, precum și evaluări ale sustenabilității impactului în timp.

Această meta-analiză susține cu dovezi clare utilitatea intervențiilor universale pentru sănătatea mintală în școli și oferă îndrumări esențiale pentru factorii de decizie în educație și sănătate publică.