Legătura dintre microbiomul intestinal „benefic” și artrita reumatoidă: o nouă perspectivă asupra declanșării autoimunității

Un nou studiu realizat de cercetători de la The Ohio State University arată cum bacteriile comensale din intestin – în mod obișnuit considerate benefice – pot declanșa un mecanism imunologic complex care contribuie la dezvoltarea artritei reumatoide și, posibil, a altor boli autoimune. Acest mecanism implică o formă atipică de celule T auxiliare care își schimbă funcția inițială în mod profund, devenind puternic patogene.
Artrita reumatoidă afectează aproximativ 18 milioane de persoane la nivel global și este o boală autoimună sistemică în care sistemul imunitar atacă țesuturile proprii, în special articulațiile. Factorii genetici, expunerea la mediu (precum fumatul) și modificările microbiomului intestinal (disbioza) sunt considerați elemente esențiale în apariția bolii, dar mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin elucidate.

În 2016, aceeași echipă de cercetători a descoperit că anumite bacterii intestinale comensale pot declanșa apariția unei populații de celule T auxiliare cu origine intestinală, care contribuie la apariția bolii autoimune. Studiul actual detaliază cum se produce această transformare și cum aceste celule călătoresc din intestin către alte zone ale corpului, unde favorizează inflamația.

Despre studiu

Celule hibride TFH17: rezultatul unei „plasticități” celulare periculoase

Cercetătorii au identificat o subpopulație anormală de celule imune denumite TFH17 – un tip hibrid între celulele T auxiliare foliculare (TFH), implicate în activarea limfocitelor B, și celulele T helper 17 (TH17), cunoscute pentru rolul lor în inflamație și mobilitate crescută. Această plasticitate celulară permite celulelor să-și modifice funcția pentru a se adapta mediului intestinal în continuă schimbare.

Transformarea acestor celule are loc în plăcile lui Peyer, structuri limfoide specializate din intestinul subțire, unde bacterii comensale precum bacterii filamentoase segmentate determină conversia celulelor TH17 în celule TFH17.

Călătoria celulelor din intestin către organismul sistemic

Prin metode de etichetare fluorescentă și modele murine de artrită reumatoidă, echipa a demonstrat că aceste celule hibride părăsesc intestinul și migrează în tot corpul, unde activează puternic celulele B. Această interacțiune duce la hiperactivarea răspunsului autoimun, cu implicații directe în declanșarea și agravarea artritei.

Mai mult, TFH17 au fost localizate în zona întunecată a centrului germinativ din splină – o regiune cheie pentru activarea limfocitelor B – și au prezentat expresii genetice mult mai intense ale moleculelor proinflamatoare comparativ cu celulele TFH convenționale.

Dovezi funcționale: impactul acestor celule în boala autoimună

Într-un experiment comparativ, cercetătorii au injectat în modele murine predispuse genetic la artrita reumatoidă două tipuri de celule: fie TFH convenționale, fie un amestec ce conținea ~20% celule TFH17. Măsurând inflamația articulară, echipa a observat o creștere de aproape cinci ori a îngroșării gleznelor la grupul care a primit celulele hibride – demonstrând potențialul patogen remarcabil al acestor celule.

Relevanță pentru oameni

Analiza profilului de expresie genică al celulelor TFH17 izolate din modelele murine a arătat asemănări semnificative cu celulele circulante identificate în sângele pacienților cu artrită reumatoidă. Semnăturile genetice comune – inclusiv cele legate de mediu intestinal – indică faptul că mecanismul descris la șoareci este relevant pentru patogeneza bolii la om.

Această descoperire are un potențial translational important, nu doar pentru artrita reumatoidă, ci și pentru alte boli autoimune precum lupusul eritematos sistemic.

Implicații și direcții viitoare

Cercetarea oferă o nouă perspectivă asupra modului în care microbiomul intestinal poate contribui la apariția bolilor autoimune sistemice, prin inducerea unui tip de celule T plastic, mobile și hiperactivate, care interacționează intens cu celulele B.

Pe viitor, identificarea acestor celule TFH17 și în alte boli autoimune ar putea duce la dezvoltarea unor ținte terapeutice comune, capabile să oprească dezvoltarea inflamației sistemice la sursă – adică în intestin.

Concluzii

Studiul condus de Dr. Hsin-Jung Joyce Wu reprezintă un pas esențial în înțelegerea legăturii complexe dintre microbiomul intestinal, sistemul imunitar și autoimunitatea sistemică. Demonstrând că plasticitatea celulelor T în intestin poate duce la apariția unor celule profund patogene, cercetarea deschide noi oportunități pentru prevenirea și tratarea artritei reumatoide și a altor boli autoimune prin modularea microbiomului sau blocarea transformării celulare.