Legătura dintre munca în schimburi de noapte și riscul crescut de astm la femei

Un studiu de mari dimensiuni publicat în ERJ Open Research a identificat o asociere semnificativă între munca în schimburi de noapte și riscul crescut de astm la femei. Studiul a fost condus de Dr. Robert Maidstone de la University of Manchester și a analizat date de la peste 270.000 de participanți din cohorta UK Biobank.
Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, cu o prevalență mai ridicată și forme mai severe în rândul femeilor. De asemenea, femeile au rate mai mari de spitalizare și deces legate de astm comparativ cu bărbații. Munca în schimburi de noapte este cunoscută pentru efectele sale adverse asupra sănătății, în special din cauza perturbării ritmurilor circadiene. Tot mai multe femei lucrează în acest regim, însă puține studii au investigat impactul diferențiat în funcție de sex asupra riscului de astm.

Despre studiu

Acest studiu transversal s-a bazat pe date din UK Biobank de la 274.541 de persoane active profesional. Participanții au fost clasificați în funcție de tipul programului de lucru: doar zi, doar noapte sau un regim mixt. Astmul a fost definit ca fiind prezent în 5,3% dintre participanți, iar formele moderate sau severe (care necesitau terapie combinată, inclusiv corticosteroizi orali) au fost identificate la 1,9%.

Au fost aplicate modele de regresie logistică, ajustate pentru factori demografici și stil de viață, pentru a evalua riscul de astm în funcție de sex și de tipul de program de lucru. S-a realizat, de asemenea, o analiză suplimentară în funcție de cronotip, status hormonal și menopauză.

Rezultate

Diferențe de sex în asocierea dintre munca în ture de noapte și astm

• Femeile care lucrează exclusiv în ture de noapte prezintă un risc cu 50% mai mare de a dezvolta astm moderat sau sever comparativ cu femeile care lucrează doar în timpul zilei (raport de șanse: 1,50; interval de încredere 95%: 1,18–1,91).
• În rândul bărbaților, nu a fost observată nicio asociere semnificativă între tipul programului de lucru și riscul de astm (raport de șanse: 0,95; interval de încredere 95%: 0,72–1,26), cu un efect diferențial semnificativ statistic între sexe (p-interacțiune = 0,01).

Rolul menopauzei și al terapiei hormonale

În rândul femeilor postmenopauzale care nu folosesc terapie de substituție hormonală, riscul de astm moderat-sever a fost aproape dublu în cazul muncii permanente în ture de noapte (raport de șanse: 1,89; interval de încredere 95%: 1,24–2,87). La femeile postmenopauzale care foloseau terapie de substituție hormonală, această asociere nu a mai fost semnificativă, sugerând un potențial efect protector al terapiei hormonale împotriva riscului de astm indus de munca nocturnă.

Explorarea mecanismelor posibile

Cercetătorii au propus câteva ipoteze pentru a explica aceste diferențe:

• Perturbarea ritmului circadian ar putea influența nivelurile hormonale, inclusiv estrogenii și testosteronul.
• Testosteronul are un efect protectiv împotriva inflamației căilor respiratorii, iar nivelurile mai scăzute la femei ar putea crește susceptibilitatea la astm.
• Tipul locurilor de muncă de noapte variază între femei și bărbați, ceea ce ar putea contribui la diferențele de risc observate.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele acestui studiu ridică semnale importante pentru politicile de sănătate ocupațională:

• Munca de noapte ar trebui considerată un posibil factor de risc pentru astm la femei, în special la cele postmenopauzale.
• Terapia de substituție hormonală ar putea avea un rol preventiv în acest context, dar sunt necesare studii prospective și intervenționale pentru confirmare.
• Adaptarea programelor de lucru sau implementarea unor măsuri compensatorii pentru femeile vulnerabile ar putea reduce povara astmului în populația activă.

Concluzii

Acest studiu este primul care demonstrează o legătură diferențiată în funcție de sex între munca în ture de noapte și riscul de astm. Rezultatele subliniază o vulnerabilitate crescută a femeilor, în special în absența terapiei hormonale postmenopauzale. Într-un context global în care din ce în ce mai multe femei sunt implicate în munca în schimburi, recunoașterea și abordarea acestor riscuri este esențială pentru prevenirea și gestionarea eficientă a astmului.

Studiul deschide drumul către cercetări suplimentare privind rolul hormonilor sexuali, ritmului circadian și factorilor ocupaționali în fiziopatologia astmului, oferind o bază solidă pentru viitoare intervenții personalizate.