Microbii intestinali oferă indicii pentru detectarea precoce a cancerului pancreatic

©

Autor:

Microbii intestinali oferă indicii pentru detectarea precoce a cancerului pancreatic
Un nou studiu a investigat în profunzime compoziția microbiomului intestinal la pacienți cu adenocarcinom ductal pancreatic din Finlanda și Iran, în scopul identificării unui profil microbian comun caracteristic acestei malignități. Având în vedere lipsa testelor de screening eficiente pentru detectarea precoce a cancerului pancreatic, autorii au explorat potențialul diagnostic al microbiomului fecal în două populații cu medii culturale și geografice contrastante.
Cancerul pancreatic este în prezent una dintre cele mai letale forme de cancer, cu o mortalitate în creștere la nivel global, în ciuda scăderii generale a deceselor oncologice. Simptomatologia nespecifică și debutul tardiv fac ca majoritatea cazurilor să fie diagnosticate în stadii avansate, inoperabile. Testele serologice precum CA 19-9 nu sunt adecvate pentru screening, iar metodele imagistice sunt utilizate doar după apariția simptomelor. În acest context, analiza microbiomului intestinal a apărut ca o metodă promițătoare, neinvazivă, de identificare a biomarkerilor oncologici.

Studiul a inclus 83 de pacienți cu adenocarcinom ductal pancreatic (33 din Finlanda și 50 din Iran) și 69 de controale sănătoase. S-au utilizat tehnici riguroase de secvențiere a genei 16S rRNA pentru a caracteriza comunitățile bacteriene din probele de scaun. Compoziția microbiomului a fost analizată la niveluri taxonomice multiple (filum, familie, gen), iar diferențele statistice au fost ajustate pentru factori confuzivi precum vârsta, sexul și fumatul.

Procesarea probelor, extracția ADN și secvențierea au fost efectuate în mod standardizat pentru ambele cohorte. De asemenea, s-a dezvoltat un model predictiv bazat pe învățare automată, antrenat pe datele din cohorta iraniană și validat extern pe cohorta finlandeză, pentru a evalua robustețea generalizabilă a semnăturii microbiene.

Rezultate

Scăderea diversității alfa și modificarea diversității beta

În ambele populații, pacienții cu cancer pancreatic au prezentat o diversitate alfa semnificativ redusă (Shannon, Chao1 și diversitate filogenetică) comparativ cu controalele. Diversitatea beta, măsurată prin analiza Bray–Curtis și PERMANOVA, a arătat diferențe clare între pacienți și controale, dar și între cele două populații, subliniind influența stilului de viață și geneticii asupra microbiomului.

Diferențe de compoziție microbiană la nivel de filum, familie și gen

Au fost identificate modificări consistente în compoziția microbiomului:
  • Filumuri crescute la pacienți: Fusobacteriota, Synergistota, Proteobacteria
  • Filumuri reduse: Clostridia, în special tulpinile producătoare de butirat
  • Familii crescute: Enterococcaceae, Fusobacteriaceae, Enterobacteriaceae
  • Genuri crescute: Klebsiella, Hungatella, Veillonella, Enterococcus, Fusobacterium
  • Genuri reduse: Anaerostipes, Agathobacter, Clostridia UCG-014

Acești taxoni indică o tranziție către un microbiom proinflamatoriu și potențial oncogen, marcat de o scădere a microbilor benefici implicați în producerea acizilor grași cu lanț scurt (SCFA), precum butiratul.

Semnătura comună între populații și diferențele geografice

Deși au existat variații între populații, 25 de genuri diferențiale au fost comune pacienților finlandezi și iranieni. De exemplu:
  • Genuri comune crescute în cancer: Klebsiella, Hungatella, Coprobacillus
  • Genuri comune scăzute: Clostridia UCG-014, Butyricicoccus

În cohorta iraniană, microbiomul a prezentat niveluri mai ridicate de Actinobacteriota (ex. Bifidobacterium, Rothia) și Lactobacillaceae, posibil corelate cu un consum crescut de lactate fermentate și o dietă bogată în amidon rezistent (ex. orez). În schimb, cohorta finlandeză a avut niveluri mai mari de Bacteroides, asociate cu diete occidentale bogate în proteine animale.

Modelarea predictivă a cancerului pancreatic

S-au construit modele de clasificare folosind algoritmi de învățare automată (Random Forest, regresie logistică, rețele neuronale, SVM, etc.). Modelele bazate pe taxoni selectați (la nivel de familie și gen) au atins performanțe excelente:
  • AUC de 0.88 pentru regresie logistică pe familii
  • AUC de 0.87 pentru SVM pe genuri

Modelele s-au dovedit robuste la validare externă, sugerând că profilul microbian poate fi utilizat drept biomarker fecal neinvaziv pentru detectarea PC.

Predicția funcțională microbiană și analiza căilor metabolice

Au fost identificate diferențe semnificative în funcțiile microbiene prezise (KEGG), cu doar 40 de funcții comune între populații dintr-un total de 500. În PC s-au înregistrat:
  • Funcții microbiene crescute: transport ABC, factorul de aglutinare B, sisteme de secreție patogenice
  • Funcții scăzute: căi de semnalizare de stres Bacillus subtilis

Căile metabolice diferite între pacienți și controale au inclus:
  • Enrihică în PC: biosinteza peptidoglicanului, metabolismul galactozei, fixarea carbonului, degradarea benzoatului și toluenului

Aceste rezultate sugerează o implicare a disbiozei în inflamație, rezistență microbiană și răspunsuri imune afectate, toate relevante în patogeneza cancerului.

Concluzii

Studiul demonstrează că pacienții cu cancer pancreatic prezintă un profil microbian intestinal distinct, caracterizat prin reducerea diversității, abundența crescută a bacteriilor proinflamatorii și scăderea microorganismelor protectoare, indiferent de originea geografică. Semnătura comună identificată ar putea servi ca biomarker fecal valoros pentru diagnostic precoce. În plus, taxa precum Clostridia, implicate în răspunsuri imune antitumorale, reprezintă potențiale ținte terapeutice pentru probiotice de generație nouă. Pentru validare clinică, sunt necesare studii mai ample, multicentrice, care să includă populații diverse și analize funcționale metagenomice aprofundate.

Data actualizare: 13-06-2025 | creare: 13-06-2025 | Vizite: 85
Bibliografie
Sammallahti, H., et al. (2025) Fecal profiling reveals a common microbial signature for pancreatic cancer in Finnish and Iranian cohorts. Gut Pathogens. https://doi.org/10.1186/s13099-025-00698-0
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Care este relația între diabet și cancerul pancreatic?
  • Descoperire medicală care împiedică răspândirea cancerului pancreatic
  • De ce sunt anumite medicamente utilizate împotriva cancerului pancreatic mai eficiente decât altele?
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum