Mitul sinuciderilor din perioada sărbătorilor: ce arată datele reale și de ce persistă dezinformarea

Un studiu de monitorizare media și analiză epidemiologică realizat de Annenberg Public Policy Center de la Universitatea din Pennsylvania demonstrează că una dintre cele mai persistente idei greșite din spațiul public este afirmația conform căreia sinuciderile cresc în perioada sărbătorilor de iarnă. Analiza arată că această credință este infirmată constant de datele oficiale, însă continuă să fie repetată anual în mass-media, cu potențial impact negativ asupra sănătății publice.
Asocierea sărbătorilor de iarnă cu un risc crescut de sinucidere este adânc înrădăcinată în percepția publică. Aceasta este alimentată de narațiuni despre „depresia de sărbători”, singurătate, presiuni financiare și conflicte familiale. Deși aceste stări emoționale pot fi reale și relevante clinic, ele nu se traduc automat într-o creștere a ratelor de suicid.

Annenberg Public Policy Center monitorizează acest fenomen de peste două decenii, începând cu sezonul sărbătorilor 1999–2000, corelând datele epidemiologice oficiale cu modul în care subiectul este reflectat în presă.

Ce arată datele epidemiologice

Statisticile oficiale ale Centers for Disease Control and Prevention arată un tipar sezonier clar și constant:

• Decembrie are cea mai scăzută rată medie zilnică de sinucideri din întregul an
• Lunile de toamnă și iarnă (noiembrie, decembrie, ianuarie) se află constant în partea inferioară a clasamentului anual
• Ratele cele mai ridicate sunt observate în lunile de vară, în special iulie și august

Pentru anul 2024, cel mai recent cu date complete disponibile, decembrie a fost din nou luna cu cel mai mic număr mediu zilnic de sinucideri, urmată de noiembrie și ianuarie. Acest model se repetă și în emisfera sudică, unde lunile de iarnă locală sunt asociate cu rate mai scăzute, sugerând un efect sezonier legat de anotimp, nu de sărbători.

Persistența mitului în mass-media

În ciuda datelor clare, analiza media realizată de Annenberg Public Policy Center pentru sezonul sărbătorilor 2024–2025 a identificat:

• 19 articole din presa scrisă care au repetat explicit mitul creșterii sinuciderilor în perioada sărbătorilor
• 82 de articole care au corectat această idee, însă 80 dintre ele reprezentau republicări ale aceleiași coloane de opinie

Astfel, deși numeric corectările au fost mai multe, diversitatea surselor a fost limitată, iar afirmațiile eronate continuă să apară în relatări locale, adesea citând autorități sau surse instituționale fără suport statistic.

Dezinformarea nu este doar o problemă media

Problema nu se limitează la jurnaliști. Un sondaj național reprezentativ realizat de Annenberg Public Policy Center în 2023 a arătat că patru din cinci adulți consideră greșit luna decembrie drept perioada cu cele mai multe sinucideri, în detrimentul lunilor de vară, care au rate semnificativ mai mari.

Această percepție eronată demonstrează cât de profund s-a infiltrat mitul în conștiința colectivă și cât de dificil este de corectat fără eforturi susținute de educație publică.

Riscurile raportării eronate

Autorii subliniază că raportarea inexactă sau senzationalistă a sinuciderii nu este o simplă eroare factuală, ci poate avea consecințe reale. Existența fenomenului de contagiune suicidară este bine documentată, iar prezentarea sinuciderii ca fiind frecventă sau „sezonieră” poate amplifica riscurile.

Din acest motiv, ghidurile naționale pentru raportarea responsabilă a sinuciderii recomandă explicit evitarea:

• referințelor la „epidemii” sau „sezoane” de sinucidere
• generalizărilor fără suport statistic
• asocierilor simbolice care pot induce panică sau fatalism

„Holiday blues” versus risc suicidar

Autorii fac o distincție clară între stările de tristețe sau stres resimțite de unele persoane în perioada sărbătorilor și riscul real de sinucidere. Deși dispoziția afectivă poate fi influențată de factori sociali sau emoționali, acest lucru nu se reflectă într-o creștere a ratelor de suicid.

Confundarea acestor două niveluri – emoțional și epidemiologic – contribuie la perpetuarea mitului și distrage atenția de la perioadele anului în care riscul este, în mod obiectiv, mai mare.

Problema necunoașterii liniei de criză

Un alt aspect important evidențiat de studiu este nivelul scăzut de cunoaștere a liniei naționale de prevenție a sinuciderii 988, lansată în 2022. Un sondaj național realizat în august 2025 arată că:

• Doar 12% dintre adulți pot menționa corect numărul 988 fără indicii
• 79% declară că nu cunosc deloc numărul
• O parte dintre respondenți confundă 988 cu alte numere de urgență

Implicații pentru sănătatea publică

Autorii concluzionează că mitul sinuciderilor din perioada sărbătorilor are un efect pervers: mută atenția de la perioadele cu risc real crescut și reduce eficiența mesajelor de prevenție. Educația publică, raportarea responsabilă și promovarea constantă a resurselor de ajutor sunt esențiale pe tot parcursul anului.

Concluzie

Datele epidemiologice sunt clare și consecvente: sinuciderile nu cresc în perioada sărbătorilor, iar luna decembrie are constant cele mai scăzute rate medii zilnice. Persistența acestui mit reflectă deficiențe în comunicarea publică și în alfabetizarea statistică. Corectarea sa nu este doar o chestiune de acuratețe jurnalistică, ci un element central al prevenției suicidare responsabile și bazate pe dovezi.