Terapia cu realitate virtuală funcționează foarte bine pentru persoanele cu psihoză

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este tratamentul psihologic standard recomandat pentru pacienții cu tulburări psihotice și idei paranoide, însă eficiența sa este modestă. În acest context, o echipă de cercetători de la Universitair Medisch Centrum Groningen a comparat eficacitatea unei versiuni inovative – TCC cu realitate virtuală (VR-TCC) – cu forma clasică de TCC într-un studiu clinic randomizat desfășurat în Olanda și Belgia.

Context și justificare

VR-TCC aduce beneficii unice prin expunerea controlată, repetitivă și personalizată în situații sociale simulate care declanșează paranoia. Prin încurajarea renunțării la comportamentele de siguranță, considerate factori de menținere ai ideilor paranoide, VR-TCC are potențialul de a produce efecte mai rapide și mai consistente. De asemenea, ar putea reduce numărul de ședințe necesare, fapt esențial în contextul lipsei de resurse umane în sănătatea mintală.

Metodologie

• Studiu randomizat, unic-orb, multicentric, desfășurat în 7 centre de psihiatrie.
• 98 de pacienți cu diagnostic de tulburare psihotică și scor >40 la scala GPTS pentru idei paranoide au fost randomizați: 48 în grupul VR-TCC și 50 în grupul TCC.
• Intervențiile au constat în maximum 16 ședințe de 75 minute fiecare, desfășurate pe parcursul a 8–12 săptămâni.
• Evaluările au fost realizate la momentul inițial, după tratament și la 3 luni post-tratament.
• Rezultatul principal a fost paranoia moment-to-moment, măsurată cu Experience Sampling Method (ESM).

Rezultate principale

1. Reducerea ideilor paranoide

• Ambele grupuri au înregistrat scăderi semnificative ale paranoia momentanee: VR-TCC: -12,6 puncte; TCC: -9,2 puncte.
• La post-tratament, VR-TCC a avut efecte semnificativ mai mari decât TCC (ES = 0.62), dar diferențele nu s-au menținut statistic la 3 luni.

2. Siguranță, depresie și stimă de sine

• Comportamentele de siguranță au scăzut semnificativ în ambele grupuri, dar mai pronunțat în grupul VR-TCC la sfârșitul tratamentului.
• Simptomele depresive au scăzut mai mult în VR-TCC post-tratament, dar diferența s-a estompat la urmărirea de 3 luni.
• Stima de sine s-a îmbunătățit doar în VR-TCC, cu efecte semnificative și persistente.

3. Număr de ședințe și eficiență

• Participanții care au finalizat VR-TCC au necesitat în medie 12,7 ședințe, comparativ cu 15,1 ședințe în TCC.
• 56,7% dintre pacienții din grupul VR-TCC au fost „finalizatori timpurii”, comparativ cu doar 21,1% în TCC.

4. Alte rezultate secundare

• Ambele grupuri au raportat scăderi ale anxietății sociale, worry și biasuri cognitive.
• Funcționarea socială s-a îmbunătățit, fără diferențe semnificative între grupuri.
• ESM a arătat o reducere a evitării situațiilor percepute ca amenințătoare.

Interpretare

Rezultatele indică faptul că ambele intervenții sunt eficace pentru reducerea ideilor paranoide, dar VR-TCC are avantaje imediate mai mari și un potențial crescut de eficiență. Accesibilitatea ridicată a exercițiilor comportamentale în VR poate accelera învățarea terapeutică și poate crește stima de sine. Scăderea duratei tratamentului cu aproximativ 16% este semnificativă în contextul unei cereri ridicate și a unei oferte limitate de psihoterapie specializată.

Limitări

• Subalimentarea studiului (103 participanți în loc de 122).
• Date ESM lipsă pentru aproape jumătate dintre participanți post-tratament.
• Dropout mai mare în VR-TCC (37% vs. 24%), parțial influențat de pandemia COVID-19 și dificultăți logistice (ex. deplasare către centrele cu VR).

Concluzii și direcții viitoare

• VR-TCC este o intervenție eficientă, rapidă și potențial mai eficientă decât TCC standard pentru idei paranoide.
• Integrarea intervențiilor VR cu expunerea in vivo și opțiuni hibride ar putea îmbunătăți tolerabilitatea și eficiența.
• Este necesară cercetarea cost-eficacității și a moderatorilor de răspuns pentru personalizarea tratamentului.
• Rezultatele susțin extinderea VR-TCC în practica clinică prin strategii de implementare la scară largă.